Despre introducerea unor plăcuţe de înmatriculare recunoscute internaţional, care ar permite proprietarilor de maşini din stânga Nistrului să circule în afara ţării se discută de cel puţin un deceniu. Subiectul este foarte sensibil şi asta pentru că, pe de o parte, Chişinăul trebuie să dea dovadă de multă iscusinţă diplomatică astfel încât prin introducerea acestor plăcuţe să nu recunoscă, indirect, independenţa regiunii separatiste, pe de altă parte, Tiraspolul şi-ar dori să deţină dreptul de a înregistra mijloacele de transport din stânga Nistrului. La această concluzie au ajuns astăzi experţii Institutului „Viitorul” care, între altele, şi-au exprimat şi temerea că procesul de negociere ar putea fi compromise de înţelegerile „de culise” dintre liderul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, Vlad Plahotniuc, şi şeful concernului Sheriff de la Tiraspol, Victor Guşan, despre care se spune că ar controla de facto regiunea transnistreană.
Subiectul plăcuţelor de înmatriculare a mașinilor din stânga Nistrului este într-un cerc vicios. Pentru ca proprietarii să obţină acte recunoscute internaţional, ei trebuie să figureze într-o bază de date operate de autoritățile de la Chişinău, la care să aibă acces Interpolul şi Europolul. Numai ca asimilării datelor se opune Tiraspolul care şi-ar dori să deţină dreptul exclusiv de a înregistra mijloacele de transport din regiune.
În prezent, maşinile înregistrate în stânga Nistrului nu pot circula în afara hotarelor Republicii Moldova. Proprietarii cu bicolorul transnistrean şi-ar dori mai ales să fie lăsați să intre în Uniunea Europeană, cea care interzice accesul pentru unitățile de transport înmatriculate într-o regiune nerecunoscută internațional. Directorul executiv al Institutului „Viitorul”, Igor Munteanu, crede că autorităţile moldovene ar trebui să măsoare de şapte ori înainte să accepte condiţiile Tiraspolului şi asta pentru că eventualele consecințe ar putea fi dramatice:
„Această politizare pe care o face partea transnistreană nu este în favoarea obiectivului de reintegrare. Obiectivul de reintegrare este ca toate unităţile de transport să fie în baza de date a Republicii Moldova pentru că Republica Moldova poartă responsabilitatea pentru tot felul de accidente sau diverse situaţii care se pot întâmpla cu aceste unităţi de transport în străinătate sau chiar pe teritoriul respectiv.”
În ultimile luni s-au intensificat negocierile între Chişinău şi Tiraspol privind plăcuţele de înmatriculare, iar la un moment dat s-a invocat şi o posibilă dată a prezentării soluţiei finale – sfârşitul lunii februarie. De altfel, pe o soluţionare rapidă a acestei probleme insistă mai ales președinția italiană a OSCE, a cărui reprezentat îşi exprima speranţa luna trecută că în cât mai scurt timp se va ajunge la un acord „ar permite mijloacelor de transport din Transnistria să participe la traficul rutier internațional”. Nu a fost să fie, iar săptămâna trecută reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au anunţat că au nevoie de timp suplimentar pentru negocieri, constată şeful interimar al Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, Alin Gvidiani:
„Se propunea să fie lipit un stiker pe parbrizul sau pe partea din spate a autovehiculul şi înregistrarea să fie efectuată în comun. De asemenea, testarea tehnică se propunea să aibă loc la centrele din stânga Nistrului şi existau obiecţii la partea structurală a certificatului de înmatriculare, care se dorea să fie mai distinct decât cel care se utilizează în Republica Moldova. Este de menţionat sub aspect legal, practic niciuna din propunerile care au fost vociferate nu erau admisibile pentru Chişinău şi din acest fapt procesul de negociere continuă fiind căutate opţiuni de soluţionare atât din perspectiva formulei neutre a plăcilor şi documentelor însoţitoare, cât şi din perspectiva modelelor naţionale deja existente.”
La începutul lunii trecute, Institutul „Viitorul” alături de mai multe ONG-uri ce urmăresc evoluţie dosarului transnistrean au cerut guvernului de la Chişinău să adopte o politică de stat clară şi coerentă pentru reglementarea durabilă a diferendului transnistrean. Un alt îndemn al societăţii civile pentru guvernare era să nu treacă de aşa numitele „linii roşii”, altfel spus, să nu accepte concesii în defavoare suveranităţii ţării şi intereselor naţionale. Ce ar putea compromite procesul de negocieri privind plăcuţele de înmatriculare? Înţelegerile „de culise” dintre liderul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, Vlad Plahotniuc, şi şeful concernului Sheriff de la Tiraspol, Victor Guşan, despre care se spune că ar controla de facto regiunea transnistreană, atrage atenţia expertul Institutului „Viitorul”, Rosian Vasiloi:
„Negocierile netransparente ale elitelor din dreapta şi stânga Nistrului creează instituţii neformale care subminează puterea de deczie a autorităţilor statului în procesul de negocieri. Aceste înţelegeri sunt prezentate drept decizii ale Guvernului Republicii Moldova, fiind însă substituite autorităţile statului. Recunoaşterea simbolurilor statale al regimului separatist de la Tiraspol prin eliminarea simbolurilor de stat ale Republicii Moldova pe plăcuţele de înmatriculare, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport va consolida identitatea politică a autorităţilor regionale separatiste în raport cu autorităţile Republicii Moldova şi va însemna recunoaşterea de jure a separatismului transnistrean”.
Autorităţile moldovene nu ar trebui să neglijeze nici implicarea indirectă a Federaţiei Ruse în procesul de negocieri. Şi asta pentru că o eventuală rezolvare a problemei plăcuţelor de înmatriculare în defavoarea Republicii Moldova ar oferi Moscovei noi pârghii de presiune asupra Chişinăului şi nu numai, atrag atenţia experţii IDIS „Viitorul”. Or, e de la sine înţeles că administratia lui Putin va căuta să aplice aceeaşi formulă în regiunile separatiste din estul Ucrainei – Luhansk şi Doneţk, iată de ce îndemnul pentru Chişinău este – să se grăbească încet, chiar foarte încet, ca să aiba suficient timp sa măsoare de sapte ori înainte de a croi stofa extrem de fină a negocierilor.
