Linkuri accesibilitate

Poate fi România locomotiva Republicii Moldova? (VIDEO)


Imagine generică.

România a confirmat că s-a opus unui document critic la adresa R. Moldova, care urma să fie adoptat luni de miniștrii de externe din țările UE.

România a confirmat că s-a opus unui document critic la adresa R. Moldova, care urma să fie adoptat luni, 10 decembrie de miniștrii de externe din țările Uniunii Europene. Într-un comunicat de presă al ministerului de externe de la București, se spune că „România a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile” pentru discutarea unei evaluări a performanțelor Moldovei la această reuniune. Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă, declarația urma să critice derapajele anti-democratice din R. Moldova din acest an, dar România, ajutată de Ungaria, a reușit să înlăture documentul de pe ordinea de zi. Celelalte două instituții ale Uniunii Europene, Comisia și Parlamentul, au adoptat deja asemenea declarații, criticind derapajele democratice de la Chisinau și ca urmare, suspendând ajutoare financiare substanțiale pentru R. Moldova. Mai multe de la Sabina Fati

Diplomația de la București nu a recunoscut direct că a blocat ciorna critică a miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană și nici nu și-a explicat gestul.

Traducerea acțiunilor sau întâmplărilor pe înțelesul tuturor nu face parte, însă, din instrumentarul clasic al diplomației. Atunci când au ceva de spus ministerele de externe o fac cel mai adesea pentru ochii și urechile din afară, nu pentru interior.

Ministerul Român de Externe își motivează poziția de săptămâna trecută prin care împreună cu Ungaria a reușit să oprească documentul critic la adresa puterii de la Chișinău, precizând că „România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova” și că „în calitate de de stat membru Uniunii Europene, (România), este deplin angajată în promovarea politicilor comune ale Uniunii în relaţiile cu Republica Moldova”.

Altfel spus, diplomații de la București își anunță partenerii că România nu va ceda în privința Republicii Moldova și că va uza de toate prerogativele de membră a Uniunii pentru a păstra umbrela sa, altminteri fragilă, asupra micii republici de peste Prut.

VIDEO. Ar trebui sprijinită R.Moldova chiar dacă pare că se îndepărtează de Vest? Sondaj de opinie la București.

„Am fi ipocriți dacă nu i-am ajuta”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:05 0:00

Comunicatul ministerului român de extene dă asigurări că va „contribui cu propria expertiză” și cu proiecte de „asistență” pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană, cităm „în conformitate cu angajamentele reciproce” asumate prin Acordul de Asociere la Uniunea Europeană.

Prin această declarație, România își asumă, de fapt, direcția de mers a Chișinăului, ca și cum chiar ar putea fi o „locomotivă” pentru R. Moldova.

Rolul de „locomotivă” nu înseamnă un agajament explicit față de Chișinău, ci o strategie de politică externă mai veche, care a continuat în ultimii patru ani cu mai multă discreție față de perioada precedentă, dar și cu mai puțină implicare.

Acum doi ani, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat Strategia pe termen mediu și lung privind relația cu Republica Moldova.

Potrivit președintelui Klaus Iohannis, scopul acestei Strategii este să stabilească pe termen lung poziția României față de Republica Moldova în așa fel încât relația dintre cele două țări să fie „mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă”.

În viziunea șefului statului român, nevoia unei astfel de strategiei pornea de la faptul că evoluțiile din Republica Moldova arată că partidele pro-europene „întâmpină dificultăți”, de aceea România trebuie să se „implice” pentru „construcția și întărirea instituțiilor democratice”.

Nu e clar cât de bine e văzut la Chișinău „ajutorul” României și nici dacă această strategie va fi cu adevărat viabilă și durabilă. La Bruxelles, sprijinul necondiționat dat de București nu e considerat cu adevărat un ajutor, mai ales după ce Comisia Europeană a decis să reducă banii pentru R. Moldova cu circa 22,7 milioane de dolari, din pricina îngrijorărilor legate de statul de drept și de încălcarea normelor democratice.

Dacă România n-ar fi negociat cu Ungaria să se opună votului, ar fi urmat un nou raport negativ împotriva R. Moldova, urmat de tăieri de fonduri. Premierul Pavel Filip s-a grăbit să spună că o nouă rezoluție critică din partea miniștrilor de externe ai Uniunii ar fi însemnat „implicare în campania pre-elecotrală”.

Această perspectivă a fruntașului de la Chișinău definește cumva felul în care Republica Moldova se raportează la UE.

XS
SM
MD
LG