Invitata podcastului susține că decidenții încă nu au ajuns la etapa în care să dezvolte „politici educaționale prospective care «să vadă» cu zece pași înainte”, acest fapt fiind valabil atât la formarea cadrelor didactice, cât și la dezvoltarea Curriculumului național.
Natalia Grîu spune că, și în acest domeniu, sunt necesare politici vizionare, mai ales că R. Moldova se confruntă, în ultimi ani, cu „multiple crize” și factori care „vulnerabilizează” sistemul educațional.
Lipsa de consecutivitate, de consecvență, schimbarea guvernărilor și „imixtiunea permanentă a factorului politic” sunt alte probleme ce marchează și afectează acest sistem.
Despre reformele în derulare experta spune că e nevoie de abordări „realiste” și nu „mimate.” Potrivit ei, educația trebuie să devină o prioritate a R. Moldova nu doar declarativ, iar decidenții să înceteze să facă „experimente”, deoarece „tot ce se face seamănă mai mult a experiment [...]”
Reforma școlilor model, o abordare „elitistă”
Cu referire la reforma „școlilor model”, anunțată de autorități în februarie, Natalia Grîu se declară o adversară a acestei „abordări elitiste” și spune că investiția financiară – una „colosală” – nu pare că va justifica impactul. Experta consideră că pentru rețeaua școlilor model s-au ales instituțiile „și așa cele mai puternice”. În acest fel „le înecăm, le distrugem” pe cele mai mici.
Cu un cost anunțat de 70 de milioane de euro, conceptul școlilor model presupune modernizarea a 35 de instituții școlare. Autoritățile anunțaseră că au găsit aproape 15 milioane de euro.
Invitata podcastului „În esență...” crede că autorii reformei ar fi trebuit să aibă „o abordare echitabilă și rezonabilă”, astfel încât să fie gândite „mecanisme care sprijină în egală măsură întregul sistem. E ca o casă. Nu ridici doar un perete al casei, ci o consolidezi în întregime”, afirmă Natalia Grîu.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Fac autoritățile față în deplină măsură provocărilor din sistemul educațional sau aleargă cu reformele „în urma trenului”, în situația în care problemele par să aibă o viteză mai mare?
- Noi optimizări, dezvoltarea sistemului de transport școlar și alocații a câte 1000 de lei părinților care își vor da la învățat copii în școlile mai mari. O soluție bună? Ce ar mai fi de făcut?
- Există dialog între decidenții din educație și comunități? Sau comunitățile, părinții și elevii sunt mai mult puși în fața faptelor împlinite?
- Cât de realist este conceptul școlilor model?
- Criza cadrelor didactice. Dincolo de motivarea tinerilor profesori, cum ar trebui susținuți și dascălii mai puțin tineri, pe umerii cărora se ține, de fapt, sistemul educațional?
- Doi ani de la „reforma universitară”. A fost justificată, și-a atins scopul?
- Câte universități ar trebui să aibă R. Moldova?
- O mega universitate se ivește la orizont – Universitatea din Chișinău. Ar putea produce o nouă reformatare a sistemului universitar?
- Pentru că școlile nu au cadre didactice, unii profesori predau în școli mai multe obiecte. Ce calitate a studiilor poate garanta acest fenomen?
- Ce efecte poate avea „convalescența” sistemului educațional pentru țară?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
