Licențiat în Tehnologia arhitecturii și cu studii de masterat în Planificare urbană la Aarhus (Danemarca) și Malmö (Suedia), revenit de curând la Chișinău, Victor Stratulat, a vorbit în podcastul Europei Libere „În esență...” despre ce ar trebui să preia Chișinăul din experiența țărilor scandinave în rezolvarea problemelor de mobilitate urbană. Pentru reducerea ambuteiajelor și pentru a-i face pe orășeni să se deplaseze cât mai rar cu putință cu mașinile lor, municipalitatea trebuie să dezvolte transportul public și cel „alternativ”; infrastructura pentru biciclete/trotinete și să schimbe abordările în politicile și planurile ce țin de mobilitatea urbană.
Noi viziuni, noi abordări
Tânărul urbanist spune că, în timp ce la Chișinău se vorbește mai mult despre ambuteiaje și soluțiile pentru fluidizarea traficului, în Danemarca sunt create condiții și se insistă ca tot mai mulți oameni să se deplaseze pe biciclete sau pe jos.
„De asta și sunt mai puține probleme de congestie, de asta și aerul este mai curat și calitatea vieții și a sănătății este mai ridicată în orașele scandinave”, spune Victor Stratulat.
Numărul unităților de transport a crescut în R. Moldova de câteva ori, ajungând acum la peste 1,2 milioane. În jur de 350 de mii de unități de transport circulă, zilnic, pe străzile Chișinăului, plus alte câteva zeci sau sute care tranzitează sau vin din alte regiuni. Chișinăul are o suprafață de 123 de km. pătrați, iar cu tot cu cele 18 suburbii – în jur de 635 km. pătrați. Orașul dispune de peste 450 km. de trotuare, dar o bună parte dintre ele sunt ocupate parțial de mașini parcate. Numărul mare de mașini este una dintre sursele cele mai importante de poluare a aerului. În acest sens, R. Moldova se plasează pe locul 65 în lume, în ordine de creștere a răului, iar după nivelul de poluare cu particule fine îl depășește de trei ori pe cel recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Administrația Chișinăului spune că, în ultimii ani, a cumpărat în jur de 174 de autobuze și 85 de troleibuze. Investițiile pentru dezvoltarea transportului public, din surse externe, se ridică la 65 de milioane de lei, iar 234 de milioane de lei au fost investite în trei drumuri din centrul istoric al Chișinăului.
Cu cât mai multe condiții pentru mașini, cu atât mai mulți oameni cu mașini
Cât privește abordările, invitatul podcastului susține că autoritățile trebuie să-și concentreze atenția pe oameni, nu pe mașini.
„Cu cât încerci mai mult să investești și să adaptezi orașul la mașini, cu atât mai mulți oameni decid să se deplaseze cu mașinile și, respectiv, apar noi ambuteiaje”, afirmă Victor Stratulat.
Mai multe pietonale și piste pentru biciclete
Tendințele actuale în materie de urbanism, spune Victor Stratulat în podcast, sunt ca orașele să dezvolte cât mai mult spații pietonale și piste pentru biciclete. Chișinăul face pași timizi în
acest sens și, pe alocuri, chiar greșește. Mulți percep eronat bicicleta ca pe un mijloc de recreere și nu ca pe un mijloc de deplasare, remarcă Victor Stratulat. Potrivit lui, toate proiectele actuale de infrastructură rutieră trebuie să fie elaborate și din perspectiva creșterii viitoare a numărului de oameni pe biciclete la Chișinău.
Este greșit să numim infrastructură pentru biciclete ceea ce avem la Chișinău...
Orașul are nevoie, așadar, de o strategie de dezvoltare a transportului pentru biciclete, iar Chișinăul ar putea „împrumuta” de la Copenhaga ghidurile de proiectare a infrastructurii dedicate bicicletelor.
„Este greșit să numim infrastructură pentru biciclete ceea ce avem [acum] la Chișinău. Nu putem să spunem că acel pavaj roșu e o pistă pentru biciclete. Or, multe studii arată că un biciclist este pus mai mult în pericol prin a-i da falsa încredere că el se află pe o pistă dedicată bicicletelor”, spune Victor Stratulat.
Fără mașini și cu tramvai turistic în zona istorică
Pentru eliminarea mașinilor din zona centrală și istorică a Chișinăului, tânărul urbanist consideră că autoritățile ar putea replica conceptul de „superblocks” de la Barcelona. Asta ar însemna, explică urbanistul, restricții pentru mașini, creșterea numărului de spații pietonale și a spațiilor verzi.
Întrebat cât de realist ar fi să fie reanimate tramvaiele la Chișinău, Victor Stratulat susține că nu ar fi posibil din rațiuni financiare, un tramvai costând 2-4 milioane de euro. Dar ar fi o idee bună ca în centrul orașului să fie creată o infrastructură pentru un tramvai de epocă, pe post de atracție turistică.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Mobilitate urbană în orașele scandinave vs. mobilitate urbană la Chișinău. Ce ar putea prelua Chișinăul?
- Care sunt problemele cele mai importante în Chișinău: abordările propriu-zise, lipsa unor planuri urbane vizionare sau și cultura cetățenilor în aspect de mobilitate urbană?
- Cum poate fi descurajată circulația rutieră în centrul istoric al Chișinăului și cum oamenii pot să-și recucerească dreptul la trotuare? Cum trebuie organizate parcările în oraș?
- Soluțiile pentru încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta.
- Cum influențează calitatea vieții chișinăuienilor, inclusiv la nivel mental, problemele de mobilitate urbană?
- Este, oare, valabilă aplicarea conceptului „Oraș în 15 minute” la Chișinău?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
