Linkuri accesibilitate

„Politica externă echilibrată” a lui Dodon și rechemarea celor șase ambasadori


Imagine generică

Motivele rechemărilor nu au fost făcute publice, dar judecând după durata mandatelor, pare să fie vorba despre „rechemări la termen”.

Marți, în cursul unei întâlniri cu Colegiul lărgit al Ministerului de Externe, președintele Igor Dodon le atrăgea atenția ambasadorilor că „nu fiecare are cu ce se lăuda” când vine vorba de medierea unor schimburi comerciale, de „activităţi bilaterale” sau „atragerea investiţiilor”. Deși președintele părea să pună accentul pe aspectul comercial al relațiilor internaționale, acestea nu pot fi scoase din contextul mai larg al relațiilor diplomatice ale R. Moldova cu partenerii externi. Iar acestea par să fi redevenit unidirecționale, după demiterea guvernului condus de Maia Sandu, care juca rolul de „deschizător de uși” în Occident.

În aproape patru ani de președinției, de exemplu, președintele Igor Dodon a făcut numai două vizite oficiale la Bruxelles, în februarie 2017 și septembrie 2019, niciuna în România, dar peste 30 în Rusia (oficiale și neoficiale). Criticile s-au materializat o zi mai târziu, miercuri 12 februarie, în acțiune: șase ambasadori au fost rechemați, cinci din țările Uniunii Europene, începând cu România.

Cei cinci ambasadori rechemaţi din ţările UE sunt: Mihai Gribincea, ambasador la Bucureşti, Vitalie Rusu din Cehia, Victor Osipov din Austria, Veaceslav Dobândă din Suedia și Ștefan Gorda din Bulgaria. Totodată, şi-a încheiat mandatul ambasadorul în China, Denis Jelimai.

Motivele rechemărilor nu au fost făcute publice, dar judecând după durata mandatelor celor şase, pare să fie vorba despre „rechemări la termen”, adică legate de încheierea mandatelor. Lucru confirmat de cel puţin unul din cei vizaţi, Ştefan Gorda, care, la scurt timp de la şedinţa cabinetului, a declarat că mandatul său la Sofia este „complet”.

Rechemarea celor şase vine, însă, la o zi după ce şeful statului, Igor Dodon, le reproşa diplomaţilor moldoveni că nu depun suficiente eforturi pentru aducerea investiţiilor în Republica Moldova.


„Dacă am pune un indicator pentru fiecare ambasadă, câţi investitori aţi atras în economia Republicii Moldova, o să vedeţi că nu fiecare din dvs. aveţi cu ce să vă lăudaţi”, le spunea ieri Igor Dodon diplomaţilor la o reuniune la Ministerul de Externe. „Funcţia de ambasador nu este o funcţie de a trimite pe cineva la pensie sau la odihnă”, îi mai atenţiona el.

La începutul discursului său de ieri din faţa corpului de diplomaţi, Igor Dodon le-a reamintit şi despre conceptul său de „politică externă echilibrată” între est şi vest şi le-a cerut să evite să se implice în ceea ce a numit „dezbateri geopolitice”:

Nu căutăm duşmani în străinătate, ci căutăm prieteni, în est şi vest, nu încercăm să facem jocurile cuiva în luptele sale geopolitice...
Igor Dodon, președintele R. Moldova


„Eu am venit cu un concept nou privind promovarea unei politici externe echilibrate. Nu căutăm duşmani în străinătate, ci căutăm prieteni, în est şi vest, nu încercăm să facem jocurile cuiva în luptele sale geopolitice.”

Vladislav Kulminski, care a fost consilier de politică externă în guvernul Maiei Sandu, remarcă că aceste critici ale şefului statului au loc într-un an an electoral foarte important pentru Igor Dodon şi într-o perioadă în care, spune Kulminski, a devenit clar că uşa Occidentului va rămâne închisă pentru el şi guvernul său.

„Preşedintele Igor Dodon este foarte nefericit că nu are acces la cancelariile occidentale şi că, de fapt, drumul spre vest este închis.”

Vladislav Kulminski crede, însă, că motivul a ceea ce el numeşte „eşecul” puterii de la Chişinău de a-şi stabiliza relaţia cu vestul trebuie căutat nu în lipsa de profesionalism a diplomaţilor moldoveni, ci în diferenţa mare între ce spun şi ceea ce fac autorităţile de la Chişinău.

Vladislav Kulminski
Vladislav Kulminski

„E foarte greu să aştepţi că cancelariile occidentale vor deschide uşa pentru tine, dacă promovezi de fapt o politicică unilaterală. În condiţiile în care nimeni nu vrea să se întâlnească cu dl Dodon, de vină nu sunt diplomaţii, de vină este însuşi dl. Dodon.”

Promovarea unor idei de politică externă „inacceptabile” pentru orice cancelarie europeană, cum ar fi de exemplu cea a „neutralităţii militare permanente” este, după părerea analistului, principalul motiv al dificultăţilor guvernului socialist de a-şi îmbunătăţi relaţia cu Occidentul.

„Noi toţi trebuie să înţelegem că neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova va rămâne în zona gri, în zona tampon, şi că nu va intra în UE, NATO şi nici în alt bloc militar. Desigur că nicio cancelarie europeană nu va semna aşa ceva.”


Un comentariu din presa internaţională (Balkan Insight ) dedicat Republicii Moldova remarca, zilele acestea, că preşedintele Igor Dodon şi Partidul Socialiştilor ar fi suferit, în mai puţin de trei luni, pierderi pe tocmai două fronturi de politică externă. Autorul analizei, Victor Gotişan, a explicat la Europa Liberă ce a avut în vedere.

Victor Gotișan
Victor Gotișan

„Prin destituirea guvernului Sandu, Igor Dodon s-a lipsit de legătura pe care putea s-o construiască cu vestul, pentru că doar guvernul Maiei Sandu avea credibilitate în vest şi putea să asigure Republicii Moldova accesarea de fonduri din vest. Referitor la legătura cu Kremlinul – odată cu prăbușirea guvernului Medvedev în Rusia și demiterea procurorului general al Rusiei, Iurii Ceaika, Igor Dodon şi socialiştii au pierdut şi legătura cu cei care le deschidea porțile la Kremlin, respectiv, le-au rămas doar Ungaria şi Turcia.”

„Politica externă „echilibrată”, anunțată de socialiști și de noul guvern, s-a dovedit total „dezechilibrată”, este concluzia lui Victor Gotişan şi a analizei sale din Balkan Insight, un portal al jurnaliştilor de investigaţie din zona balcanică.

XS
SM
MD
LG