În duminica Paștelui (catolic și protestant) germanii au aflat, nu puțini cu stupoare, că Poșta, care rămâne cu o participare de stat după privatizare, vinde date: pentru reclame comerciale, dar și pentru campanii electorale.
Uniunea Creștin Democrată a cancelarei Angela Merkel și liberalii sunt clienți fideli ai Poștei, iar pentru alegerile generale din septembrie 2017 au investit zeci de mii de euro în datele furnizate de Poștă. Relatează „Bild am Sonntag”, ediția de duminică a celui mai mare cotidian german, chiar european. Un scandal comparabil cu cel provocat de Combrdige Analytica și milioanele de date personale luate de la Facebook ?
Da și nu. Da, comentează presa germană, în măsura în care persoanele ale căror date au fost utilizate nu erau informate. Nu, pentru că datele folosite nu sunt personalizate. Dar iar da, pentru că și în cazul datelor furnizate de Poșta, o practică acoperită de lege, persona ale cărei date sunt folosite trebuie explicit să interzică acest lucru. Diferențe este că în cazul Poștei a fi client nu este facultativ, nu este o alegere individuală precum cea de a-ţi deschide sau nu un cont pe Facebook. Iar datele pe care Posta le strânge și utilizează ulterior nu pot fi administrate sau selectate de clienți. Marea diferență faţă de scandalul Cambridge Analytica și Facebook rămâne însă că nu este vorba de date personalizate.
Poșta germană colectează și analizează date personale după mai bine de 100 de criterii: număr de membri de familiei, gen, venit, educație, puterea de cumpărare și tiparele după care consumă...
În rezumat, Poșta germană colectează și analizează date personale după mai bine de 100 de criterii: număr de membri de familiei, gen, venit, educație, puterea de cumpărare și tiparele după care consumă. Date care sunt organizate geografic, pe regiuni, localități, cartiere sau străzi și pe care partidele le folosesc pentru a-și căuta potențialii alegători. Poșta germană a dezvălui cu această ocazie că în analizele sale statistice mai folosește date de la instituții de stat cum ar fi cadastrul sau centrala de înregistrare a mașinilor. Totul, trebuie reamintit, este legal, iar Germania are una din cele mai restrictive legislații când vine vorbe de protejarea datelor personale.
Cum folosesc partidele aceste date? Uniunea Creștin Democrată, de exemplu, a declarat că pe ele își bazează campania electorală când candidații merg „din ușă în ușă”. Pe de o parte, încearcă să determine zonele unde sunt potențiali alegători ai partidului, pe de altă parte, evită zonele care par „pierdute” din start.
Este o strategie care s-ar putea numi „punct ochit, punct lovit”, în engleză „microtargeting”, mult mai răspândită în Statele Unite unde datele personale sunt mai puțin protejate.
Este o strategie eficientă? La prima vedere, nu. Uniunea Social Creștină, aliatul din Bavaria al partidului cancelarei Merkel a folosit și ea această metodă, bazându-se pe datele cumpărate de la Poșta germană, dar în septembrie 2017 a înregistrat cel mai prost rezultat din ultimii 68 de ani.
Ineficiență care decurge și din sistemul electoral: în Germania, spre deosebire de Statele Unite sau Marea Britanie, sistemul este proporțional, așa că nu există pericolul ca o circumscripție să fie câștigată sau pierdută, în totalitate, pentru un partid.
Și atunci, de ce ar fi aceste revelații un scandal, cum titrează toată presa germană, de la stânga la dreapta? Pentru că persoanele vizate de aceste campanii electorale țintite nu erau conștiente că Poșta strânge și analizează date pentru a fi folosite comercial și politic. Pentru că însăși strategia campaniei politice țintite este asimilată, de publicul larg, cu manipularea. Sau încercarea de a manipula. Și pentru că lipsa de transparență, subminează democrația și încrederea în partidele tradiționale, împingând electoratul spre extreme sau spre candidații cu promisiuni populiste, remarcă și Johannes Casper, comisar la Hamburg pentru protecția datelor.
