Criza sanitară i-a făcut vulnerabili pe cei mai mulți angajați din Republica Moldova, fie că activează în condiții de risc pentru sănătate, s-au confruntat cu o reducere a orelor de muncă și a salariului sau în general au fost trimiși acasă de angajatori pe o perioadă nedeterminată. Faptul că femeile predomină în sfera alimentației publice, a serviciilor, unde impactul restricțiilor a fost cel mai dur, i-a făcut pe experți să anticipeze că povara pandemiei va fi resimțită diferit.
Un recent studiu al Centrului „Parteneriat pentru dezvoltare” arată că inegalitățile de gen s-au accentuat, cota femeilor care s-au retras de pe piața muncii fiind mult peste cea a bărbaților, unele și-au pierdut serviciul, altele aleg să muncească în continuare de acasă, remarcă Natalia Covrig, unul din autorii studiului.
„Deși au fost anulate majoritatea restricțiilor și o mare parte dintre sectoarele economice și-au reluat activitatea integral, femeile totuși nu s-au întors pe piața muncii și acest lucru se explică în primul rând prin faptul că se păstrează totuși această dificultate de a combina viața de familie cu cea personală.”
Fiecare a treia femeie chestionată a spus că a optat pentru munca la distanță - o alegere mai degrabă impusă de regimul special în care activează multe grădinițe și instituții școlare.
Cristina Fleștor este directoarea unui portal de resurse umane și spune ea, femeile sunt cele care renunță la regimul de lucru obișnuit și trec pe online, atunci când restricțiile sanitare impun prezența unui părinte acasă.
„Chiar echipa din zece oameni este formată preponderent din femei, avem șase femei față de patru bărbați. Din cele șase femei, în urma scoaterii restricțiilor mai acute, oricum trei din șase au preferat să rămână acasă, să-și continue activitatea la distanță. Pentru a îmbina mai ușor obligațiile acestea legate de îngrijirea copiilor, copii de vârstă școlară mică, copii de grădiniță, pentru a putea economisi timpul acesta pe drum.”
Lidia Ursu, mamă a doi copii de vârstă preșcolară anunța pe o rețea de socializare că poate fi bonă pentru unul sau mai mulți copii. Se întâmpla atunci când autoritățile au înăsprit condițiile de frecventare a grădinițelor, iar în lipsa unei alternative Lidia a renunțat la serviciu și a decis să organizeze acasă o mini-grădiniță, adică pe lângă ai ei copiii, să mai ia în grijă câțiva. Lidia spune că solicitări au fost multe, de la părinți care s-au pomenit în aceeași situație.
Am fost pusă în situația ori îmi las copiii singuri acasă, ori trebuia să las lucrul...Lidia Ursu
„Am căutat grădinițe private pentru cel mic, căci cel mare deja mergea la grădiniță de stat și grădinițele private anume pentru vârsta de trei-patru ani erau arhipline, pentru că toți trebuiau măcar acolo să îi dea. Unde erau locuri libere erau prețuri foarte exagerate, pentru mine însemna că trebuie să primesc salariul și să mai adaug vreo mie de lei ca să-l dau la grădiniță. Eu într-adevăr am fost pusă în situația că ori îmi las copiii singuri acasă, ori trebuia să las lucrul. Și e normal că n-o să lași singur acasă un copil de trei ani.”
Lidia Ursu, la fel ca multe alte angajate care temporar sau definitiv s-au văzut nevoite să renunțe la job, activa în domeniul serviciilor, unde munca la distanță era imposibilă. Cercetarea arată că angajatele din sectoarele economiei grav afectate de pandemie, care au continuat să meargă la muncă pe timp de pandemie, s-au confruntat cu o reducere a salariilor.
Studiul relevă că în această perioadă mai mulți bărbați s-au implicat în treburile casnice, însă chiar și așa femeile au fost cele care și-au asumat dublu, mai multe sarcini în familie, în detrimentul vieții profesionale.
