Sindicatul angajaților Guvernului român acuză „prigoana” lucrătorilor la stat și susțin că Executivul de la București „cultivă ura de clasă”, potrivit relatării Digi24.ro.
„Ura de clasă cultivată de actualul Guvern împotriva unei largi categorii sociale și profesionale este un tip de discurs care a mai existat în Europa doar în perioadele cele mai întunecate ale secolului trecut, înainte de Al Doilea Război Mondial”, se spune într-un mesaj sindical publicat miercuri la București.
Ilie Bolojan a preluat puterea în iunie anul trecut și, de atunci, a luat o serie de măsuri nepopulare, printre care și majorarea impozitelor, amintește AFP.
Cea mai recentă propunere va afecta aproximativ 13.000 de angajați ai administrației locale, iar reducerile vor intra în vigoare până în 2027.
„Reducem aparatul administrativ central”, a explicat ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, pentru canalul de televiziune Digi24. El a mai spus că numărul posturilor din cabinetele ministeriale și din birourile funcționarilor aleși din cadrul administrației centrale și locale se va reduce „semnificativ”.
Posturile din educație, cultură, apărare, poliție și spitale nu vor fi însă afectate, a adăugat Cseke.
„Prin acest pachet de măsuri, am creat condițiile necesare pentru descentralizare și am eliminat obstacolele birocratice din calea acestui proces. Astfel, descentralizarea poate fi realizată mai rapid – până acum, un astfel de proces dura cel puțin patru ani”, a subliniat ministrul.
Sindicatele din sectorul public spun însă într-o scrisoare adresată lui Bolojan și Cseke că reducerile vor avea un impact puternic și vor afecta „drepturile fundamentale și securitatea juridică”.
Bolojan a scris pe rețelele de socializare la începutul acestei luni că „tranziția de la un model bazat pe deficit și consum” a început.
„În mod inevitabil, orice fel de schimbare, de la eliminarea risipei, de la creșterea eficienței, de la creșterea capacității administrației publice locale de a-și încasa impozitele, de la creșterea capacității administrației de a face politici în urbanism sau la descentralizare, naște discuții pentru că, în mod inevitabil, schimbările înseamnă și rezistență”, a declarat marți premierul Bolojan, citat de Europa Liberă România.
El a afirmat că modelul „părea să genereze prosperitate, dar era de fapt distructiv”, adăugând că înlocuitorul său este „bazat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină fiscală”.
Necazurile economiei românești, a doua ca mărime din estul Europei, au fost confirmate din nou miercuri. Eurostat a informat că țara intrată în UE în 2007 are cea mai mare rată anuală a inflației din cele 27 de state membre, anume de 8,5%, aproape dublu decât a doua clasată, Slovacia, cu 3,5%.
Pentru comparație, rata anuală a inflației în Republica Moldova a scăzut la 4,8% în ianuarie 2026, ajungând la cel mai mic nivel din iulie 2024, după ce în decembrie 2025 s-a situat la aproximativ 6,8% - 6,9%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te