Într-o scurtă alocuțiune, Vučić a declarat la 1 noiembrie că speră ca votul să se desfășoare fără probleme, deoarece, spune el, „trăim vremuri dificile pentru întreaga lume, într-o perioadă de provocări globale, vremuri în care este necesar ca toată lumea să fie unită în lupta pentru păstrarea intereselor naționale și de stat".
Vučić s-a confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari după două incidente de omoruri armate în masă, din luna mai, care au declanșat proteste furioase și apeluri la demisia președintelui și a liderilor țării.
Pe 30 octombrie guvernul Serbiei i-a înaintat lui Vučić o propunere de dizolvare a Adunării Naționale și de organizare de alegeri parlamentare anticipate. În declarația guvernului se afirmă că organizarea de noi alegeri parlamentare în circumstanțele ar permite, printre altele, „creșterea gradului de democrație și reducerea tensiunii din societate.”
În moțiunea de dizolvare a parlamentului se sublinia și că, în ultimele luni, opinia publică a cerut dizolvarea Parlamentului și noi alegeri și că pe 11 septembrie partidele politice din opoziție au adresat o astfel de cerere președintelui Serbiei.
Vučić avea ca termen până la 2 noiembrie pentru a anunța convocarea alegerilor pentru Adunarea Națională cu 250 de locuri. Alegerile locale vor avea loc în aproximativ 60 de municipalități, inclusiv în capitala Belgrad.
După ce Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, al lui Vučić, a refuzat să pună în aplicare multe dintre revendicările făcute de opoziție la protestele publice, principalele partide de opoziție proeuropene din țară au semnat un pact pentru a candida împreună la următoarele alegeri sub numele Serbia Împotriva Violenței.
La ultimele alegeri, din aprilie 2022, SNS a obținut cele mai multe voturi, în timp ce președintele însuși a câștigat confortabil un nou mandat de cinci ani în cadrul scrutinului prezidențial desfășurat tot atunci.
Cu toate acestea, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a constatat că scrutinul a fost marcat de condiții de concurență inechitabile.
De-a lungul acelei campanii electorale, criticii lui Vučić s-au plâns că președintele și-a întărit controlul asupra puterii prin influența pe care o exercită asupra presei și a guvernului într-o asemenea măsură, încât unele sondaje de opinie publică au arătat că aproape jumătate din țară nu crede că alegerile vor fi libere sau corecte.
Comentatorii spun că anunțul făcut acum de Vučić arată intenția lui de a consolida și reforma Partidul Progresist Sârb, aflat la putere, a cărui popularitate a fost afectată după luni de proteste ale opoziției, în urma celor două omoruri armate în masă din mai.
Potrivit institutului de sondaje Stata, cu sediul la Belgrad, alianța condusă de SNS ar obține aproximativ 44% din voturi și va trebui să caute aliați pentru a forma o majoritate în parlamentul de 250 de locuri. Blocul de opoziție centrist Serbia Împotriva violenței ar câștiga 38% din sufragii. Partidele ultranaționaliste și pro-ruse ar urma să aibă împreună aproximativ 11% din voturi, a declarat Stata luna trecută.
