Linkuri accesibilitate

Sondaj de opinie la ieșirea de la urne în Chișinău, primul după opt ani


Alegerile locale, primul tur de scrutin. 20 octombrie 2019
Alegerile locale, primul tur de scrutin. 20 octombrie 2019

Cercetarea este finanțată de compania de consultanță politică Poliexpert, a cărei fondator e analistul politic Igor Volnițchi, în trecut consilier al fostului premier Vlad Filat.

După o pauză de opt ani, duminică, în turul doi pentru alegerile din capitală, va fi organizat un exit-poll. Sondajul la ieșirea de la urne va fi realizat în 67 de secții de votare din Chișinău și suburbii, iar inițiatorii promit să vină cu primele cifre imediat după finalizarea procesului de vot. Din ce surse se finanțează exit-poll-ul și la ce dificultăți se așteaptă sociologii?

Sondaj de opinie la ieșirea de la urne în Chișinău, primul după opt ani
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct



Exit-poll-ul de duminică, 3 noiembrie, va fi organizat de două case sociologice – Institutul de Marketing și Sondaje IMAS și Fondul Opiniei Publice. Cercetarea este finanțată de compania de consultanță politică Poliexpert, a cărei fondator e analistul politic Igor Volnițchi, în trecut consilier al fostului premier Vlad Filat.

Serviciile sociologice ale ambelor companii au costat până la 400 de mii de lei, a precizat Igor Volnițchi, care a adăugat că banii provin din afacerea pe care o gestionează. Volnițchi a mai spus că o parte din politicienii autohtoni apelează la serviciile companiei pe care o deține, prin urmare, finanțarea exit-poll-ului de duminică ascunde și un interes pe termen lung în ce privește elaborarea strategiilor politice.

Igor Volniţchi
Igor Volniţchi


„Știind profilul candidatului, știind cum se manifestă ei în astfel de situații, este clar că nouă ne este mult mai ușor să formulăm aceste strategii și să le aducem cât mai aproape de interesul real al celor care se adresează la noi. (…) Acum despre riscuri, de multe ori cei care sun chestionați văd în cei care chestionează un pericol pentru securitatea proprie, se tem că ceea ce au spus ei va fi undeva divulgat și aceasta, într-un fel, face ca rezultatul final al unor exerciții sociologice să fie ușor eronat”.

Tocmai pentru a evita situații în care respondenții ar putea ezita să spună pentru cine și-a dat votul, inițiatorii au organizat procesul în așa fel încât alegătorii să poată reproduce electronic votul, fără ca acest lucru să fie cunoscut de către operator, explică președintele companiei sociologice Fondul Opiniei Publice, Andrei Luchian.

Fără ca operatorul să vadă opțiunea respondentului...


„Operatorii noștri care se vor afla în secțiile de votare nu vor cunoaște rezultatele, fiindcă datele din tabletă automat sunt aruncate în softul centralizat. Ei nu cunosc cum au votat oamenii. În plus, în procesul de anchetare a respondenților le vom oferi șansa să emită ceea ce au făcut în urna de vot, oferindu-le tableta și opțiunea să-și aleagă singur candidatul, fără ca operatorul nostru să vadă care a fost opțiunea respondentului”.

Istoria exit-poll-urilor în Republica Moldova include doar câteva episoade, ultimul lăsând un gust amar atât pentru sociologi, cât și pentru alegători. La alegerile parlamentare din 2010, o companie românească și-a asumat angajamentul să organizeze sondajul de la ieșirea de la urne. Acea cercetare însă a estimat greșit clasamentelor partidelor politice, la fel și procentajul acumulat de fiecare formațiune.


Sociologul Doru Petruți, director al IMAS, admite că sinceritatea alegătorilor care participă la sondajul de tip exit-poll este crucial pentru succesul acestui exercițiu.

Doru Petruţi
Doru Petruţi

„Întreaga societate din Republica Moldova nu merită să sufere din cauza unui lucru care s-a întâmplat cu atât de mulți ani în urmă. Acel exit-poll eșuat a fost organizat de o companie care nici măcar nu e din Republica Moldova și nici măcar nu avea experiența necesară și logistică și din punct de vedere organizatoric să facă față unui asemenea exercițiu. Pentru ca un exit-poll să fie un exercițiu de succes, avem nevoie ca cât mai multe persoane să fie deschise să participe la acest sondaj. Dacă deschiderea aceasta va exista, probabilitatea ca estimarea din timpul sondajului de tip exit-poll să fie aproape de rezultatele finale comunicate de CEC crește exponențial”.

Sociologii susțin că exit-poll-urile sunt și un bun instrument de control al corectitudinii alegerilor, până acum, singura pârghie de a verifica onestitatea Comisiei Electorale Centrale fiind numărătoarea paralelă organizată de Asociația Promo-LEX, care de mai bine de un deceniu monitorizează scrutinele electorale din Republica Moldova. De asemenea, exit-poll-ulurile pot oferi și detalii despre profilul alegătorului: ce candidați preferă alegătorii cu studii superioare, pentru cine-și dau votul tinerii și cât de numeroși sunt indecișii?

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG