Linkuri accesibilitate

Cum pot fi retrase de pe piaţă mărfurile contrafăcute? (VIDEO)


Jucăriile şi acesoriile pentru electrocasnice sunt printre cele mai contrafăcute produse
Jucăriile şi acesoriile pentru electrocasnice sunt printre cele mai contrafăcute produse

Dacă inspectorul vamal are anumite dubii în privința provenienței produselor, este obligat să contacteze titularul de drept.

Genţi şi cosmetică Chanel, pantofi Versace sau haine marca Armani – toate s-au regăsit la un moment dat în loturile de mărfuri reţinute la vamă moldovenească, suspectate că ar fi contrafăcute. Pe lângă faptul că produsele induc în eroare consumatorii, acestea mai încalcă şi drepturile de proprietate intelectuală, pe care Republica Moldova s-a angajat să le protejeze mai ales după semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană. Cum au reuşit autorităţile să reglementeze acest domeniu?

Proprietatea intelectuală, protejată de lege, include brevetele de invenţie, drepturile de autor, mărcile înregistrate şi secretele industriale utilizate în activităţi comerciale. Producătorii ar fi interesaţi să îşi înscrie mărfurile în aşa numitul registru al obiectelor de proprietate intelectuală pentru că astfel produsele lor pot beneficia de o protecție sporită pe piaţă şi la frontieră.

Datele Serviciului Vamal arată că spre deosebire de 2016, când în registru erau înscrise 413 de obiecte de proprietate intelectuală, anul trecut numărul acestora a ajuns la aproape 700. De asemenea, a crescut şi volumul de mărfuri contrafăcute depistate la frontieră. În 2017 au fost reținute 41 de loturi de produse falsificate, în valoare totală de peste un milion de lei. În ce priveşte mărfurile, falsificatorii preferă să reproducă cosmeticele, jucăriile pentru copii, accesoriile pentru telefoane mobile sau electrocasnicele.

În pofida acestui filtru, menirea căruia e să împiedice accesul pe piaţa locală a mărfurilor contrafăcute, sub umbrela unor branduri celebre, anumite prevederi legale fac imposibilă retragerea acestor produse. Bunăoară, dacă inspectorul vamal are anumite dubii în privința provenienței mărfii, este obligat să contacteze titularul de drept, adică compania producătoare.

Dacă nu se răspunde timp de patru zile, inspectorul este obligat să elibereze marfa, explică şeful Serviciul Vamal, Vitalie Vrabie:

„Un aspect important de menţionat este că din totalul celor 41 de cazuri de reţinere a bunurilor suspectate că ar fi contrafăcute, confirmarea faptului contrafacerii a survenit doar în nouă cazuri. Totodată, constatăm o reticenţă din partea titularilor de drept de a da curs notificărilor Serviciului Vamal. Pentru 29 de cazuri, din totalul celor 41 de reţineri, Serviciul Vamal aşa şi nu a primit un răspuns dacă bunurile reţinute sunt sau nu contrafăcute. În acest caz legislaţia prevede acordarea liberului de vamă dacă bunurile au fost prezentate spre vămuire sau continuarea procedurii contravenționale dacă acestea erau tăinuite de la controlul vamal.”

Titularii consideră că nu merită să faci aceste acţiuni, dat fiind că piaţa noastră este foarte mică. Ei acceptă să li se încalce drepturile. Chiar recunosc uneori că nu este un prejudiciu atât de mare, prin urmare, tolerează tacit situaţia...

De ce marile companii, în special cele care produc mărfuri scumpe şi de brand, evită să răspundă solicitărilor Serviciului Vamală şi nu sunt interesaţi să retragă produsele contrafăcute ajunse pe piaţa din Republica Moldova? O explicaţie poate fi prevederea din lege care-i obligă personal să retragă lotul de mărfuri contrafăcute şi să le distrugă, explică directoarea Agenţiei de stat pentru proprietate intelectuală, Lilia Bolocan:

„Titularii, în special din afara ţării, intră într-un conflict financiar cu ei înşişi, fiindcă ei consideră că nu merită să faci aceste acţiuni, dat fiind că piaţa noastră este foarte mică. Ei acceptă să li se încalce drepturile. Chiar recunosc uneori că nu este un prejudiciu atât de mare, prin urmare, tolerează tacit situaţia.”

Acest lucru nu înseamnă însă că oamenii rămân neprotejaţi în faţa produselor contrafăcute. Dacă acestea ajung, totuşi, pe piaţă, poate fi sesizată Agenţia pentru Protecţia Consumatorului sau Ministerul de Interne, instituţii obligate să pună în aplicare alte prevederi ale legii. În concluzie: consumatorii ar trebui să-şi poarte singuri de grijă şi să fie cu ochii-n patru atunci când aleg să procure un produs de brand. Iar dacă se întâmplă, totuşi, să fie păcăliţi, să reclame situaţia, oricât de anevoioasă i-ar părea procedura.

Previous Next

XS
SM
MD
LG