Belgia și Germania s-au confruntat în zilele trecute, dar mai ales ieri, joi, cu ploi torențiale de dimensiuni biblice, cum nu s-au mai văzut de mai bine de un secol, ploi care în Germania au făcut cel puțin 60 de morți și 1300 de dispăruți.
“Infern acvatic” este cum descrie Le Soir, la Bruxelles, ce s-a întâmplat în Belgia în timpul zilei de ieri, când ploile diluviene au făcut cel puțin 12 morți, iar în Germania vecină Süddeutsche Zeitung scrie cum în anumite locuri sate întregi au dispărut în câteva minute.
Cum o scrie în Franța Libération, asta relansează de îndată chestiunea polemică a modificării climatului., care tocmai a devenit, la scară europeană, un subiect central. Pactul verde: Europa își lansează revoluția climatică, este principalul titlu astăzi în Le Monde. Editorialul ziarului este, de asemenea, despre pachetul de măsuri ecologiste foarte constrângătoare propuse de Comisia Europeană și care ar putea deveni curând lege în cele 27 de țări membre.
Scandal "verde" în Comisia UE
În acest timp, tot ieri Comisia Europeană a prezentat cel mai ambițios plan din lume de combatere a încălzirii planetare. Pachetul de propuneri caută să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% sub nivelul celor din 1990 în deceniul următor, ceea ce ar face din Europa “primul continent care va fi atins neutralitatea carbonică până în 2050.” UE îndeamnă acum SUA și alte națiuni mari să urmeze exemplul, însă criticile sunt numeroase.
Jean Quatremer, corespondentul cotidianului francez Libération la Bruxelles, a scris că opoziția a fost foarte mare chiar în interiorul Comisiei Europene: planul, opera șefei Comisiei Ursula von der Leyen, a fost foarte criticat de figuri grele ale Comisiei, precum francezul Thierry Breton, care se ocupă de piața internă, italianul Paolo Gentiloni (socialist), însărcinat cu economia, spaniolul Josep Borrell (socialist), șeful diplomației UE, sau luxemburghezul Nicolas Schmit (socialist), care se ocupă de sectorul muncii.
Dar lovitura cea dură pentru von der Leyen a fost pierderea a doi dintre cei mai fideli sprijinitori ai săi, Membri ca și ea în PPE (Partidul popular european, conservatorii): vice-președintele Comisiei însărcinat cu economia, letonul Valdis Dombrovskis, niciodată până acum cunoscut pentru vreun curaj politic, dar mai ales comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, adevărata mână dreaptă a lui von der Leyen, austriacul Johannes Hahn.
Merkel în Biroul Oval
„Amiciția aparentă dintre Merkel și Biden nu poate face să dispară dezacordurile”, titlu care, sub o formă sau alta, se întâlnește azi și în presa americană și în cea europeană, în urma întâlnirii, ieri seară la Washington, a celor doi lideri.
Sigur, cum o constată de pildă Washington Post, schimbarea de ton a fost totală față de ceea ce se întâmpla în vremea lui Trump, dar în privința gazoductului rusesc Nord Stream 2 care va aproviziona doar Germania divergențele au rămas aceleași.
“Cunoaște Biroul Oval la fel de bine ca mine”, a glumit Joe Biden în conferința comună cu Angela Merkel, rezumând faptul că în 16 ani cât aceasta a fost la putere ea a fost de 23 de ori în vizită la Casa Albă, întâlnind patru președinți americani, cum o subliniază CNN.
“Înainte de a pleca din viața politică, Merkel dorea “să marcheze un nou punct de plecare în relațiile germane-americane, după ce se atinsese nivelul cel mai de jos în vremea lui Donald Trump”, comentează Die Zeit.
Cum o semnalează The Independent, cartea ce va ieși iminent I alone can fix it povestește cum Trump îi vorbise cancelarei în termini misogini și xenofobi, arătând “cât era de incompetent în diplomație”.
Presa americană și cea germană subliniază azi contrastul. Washington Post a remarcat că Merkel l-a tot numit pe Biden “dragă Joe”. El, la rândul lui, a prevenit că o “prietenă”, “o aliată a Americii”, o să-i lipsească de acum înainte. “Vorbe calde într-o ambianță destinsă”, observă Suddeütsche Zeitung.
Der Tagespiegel a remarcat, de asemenea, simpatia lui Merkel pentru Kamala Harris. Cele două au luat chiar micul dejun împreună, la reședința vice-președintei SUA.
Disputa Nord Stream 2
“Cu toate elogiile lui Biden pentru șefa Germaniei”, o femeie “puternică și care n-a încetat niciodată să apere demnitatea umană”, cum o scrie USA Today, discuțiile au conținut și mari “subiecte de dispută”.
În primul rând, subiectul conductei Nord Stream 2, care va aduce gaz din Rusia direct în Germania, ocolind Polonia, Ucraina și țările baltice. Washingtonul vede în asta o creștere a dependenței Germaniei de Rusia.
Cum l-a „fabricat” Putin pe Trump
Cotidianul britanic The Guardian a obținut și publică o serie de documente care dovedesc sprijinul adus de Putin lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA în 2016.
Pe scurt, e vorba de unele procese verbale ale întâlnirii lui Putin, pe 22 ianuarie 2016, cu șefii principalelor agenții de spionaj și cu ministrul de externe Serghei Lavrov, întâlnire la care s-a decis sprijinirea prin toate mijloacele a lui Trump, în special prin armate de troli pe rețelele sociale, pentru a diviza și slăbi societatea din SUA.
Raportul “Nr. 32-04 \ vd” oferă și un tablou psihologic al personalității lui Trump, care e descris ca un “individ impulsiv, instabil mintal și care suferă de un complex de inferioritate”.
The Guardian a descoperit și o fotografie oficială a întâlnirii, la care au mai luat parte, pe lângă ministrul de externe Lavrov, și Dmitri Medvedev, care atunci era prim ministru, dar și Serghei Șoigu, ministrul apărării, care e și șeful GRU, puternicele servicii secrete ale armatei; Mihail Fradkov, șeful serviciilor secrete externe; Aleksandr Bortnikov, șeful FSB; și Nikolai Patrușev, fostul șef al FSB.
Potrivit unui comunicat de presă oficial, discuția a mai avut ca temă și situația din Republica Moldova.
„Dă mai departe, până nu e interzisă”
Premierul Cehiei, miliardarul Andrej Babiš tocmai a scos o carte în care își face singur apologia, prezentându-se ca un soi de victimă, deoarece el se află în vizorul organismelor UE anti-fraudă, cel puțin pentru conflict de interese, deoarece ani de zile, ca șef al guvernului, a votat bugete europene din care propriile lui companii din Cehia au primit ajutoare și subvenții.
Sute de mii de oameni au ieșit sistematic în stradă în Cehia pentru a protesta împotriva acestei situații.
Cartea lui Andrej Babiš, „Dă mai departe, până nu e interzisă!” (Sdílejte, než to zakážou!) e promovată pe un site web creat special împrumutat de la romanele polițiste de gară.
Plagiatorii – discreții uzurpatori
Rămânând la împrumuturile literare, în această perioadă estivală a lecturilor la plajă, Le Monde oferă astăzi un întreg dosar despre plagiatori, mai ales că s-a pus foarte recent întrebarea dacă este oare posibil ca scriitorul Michel Houellebecq să-și fi plagiat romanul Supunerea (Soumission).
Într-adevăr, fabricarea romanului de succes mondial Soumission al lui Houellebecq, publicat de Flammarion în ianuarie 2015, a ajuns la tribunal, scriitorul-vedetă fiind acuzat de un autor african că ar fi furat subiectul și structura.
Tema plagiatului a fost mult prezentă și în actualitatea românească, începând cu plagiatul dovedit al fostului premier Victor Ponta.
Nu e prima dată că Houllebecq e acuzat de furt și plagiat. În momentul publicării romanului său Harta și teritoriul (premiu Goncourt 2010), jurnalistul francez Vincent Glad a descoperit că mai multe pasaje complete erau copiate textual din Wikipedia!
Houellebecq s-a apărat însă spunând că «genul acesta de material face parte din estetica mea și îmbogățește frumusețea cărților mele».
