Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții militare:
- În urma unui vot în Congres, Statele Unite au revocat oficial clauza națiunii celei mai preferate pentru Rusiei și al Belarusului ca răspuns la războiul din Ucraina, ceea ce deschide calea pentru tarife punitive împotriva ambelor țări.
- Adunarea Generală ONU a suspendat Rusia din Consiliul ONU pentru drepturile omului. China s-a numărat printre țările care au votat împotriva, argumentând că va crea „un nou precedent periculos”.
- Pentru prima dată Moscova a recunoscut „pierderi importante” în rândul armatei ruse care a invadat Ucraina. Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat pentru televiziunea Sky News: „Am suferit pierderi militare importante”, și este „o imensă tragedie pentru noi”. Peskov nu a oferit însă nicio cifră concretă.
- ,„Bătălia pentru Donbas vă va aduce aminte de al Doilea Război Mondial, cu operaţiuni extinse, mişcări de trupe, angajarea a mii de tancuri, vehicule blindate, avioane, artilerie. Aceasta nu va fi doar o operaţiune locală...” a avertizat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba la întâlnirea cu omologii din țările NATO.
- Parlamentul European a adoptat cu o majoritate largă rezoluția prin care se cere un embargo total şi imediat pentru importurile de gaz şi petrol ruseşti şi extinderea substanţială a listei de sancţiuni care vizează responsabili din Rusia şi Belarus.
- În zona orașului Mariupol din sud-estul Ucrainei lupte continuă, au declarat serviciile de informații militare britanice. Principalele lupte din centrul oraşului Mariupol s-ar fi încheiat, a declarat joi purtătorul de cuvânt al miliiţiilor separatiste pro-ruse din Doneţk, Eduard Basurin. Ar continua în portul Mariupol şi la oţelăria Azovstal, la marginea oraşului.
- La Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că invazia rusă în Ucraina nu doar că a afectat securitatea în Europa, ci a „zdruncinat întreaga ordine internaţională".
- Rusia penalizează Google: Roskomnadzor (autoritatea rusă de reglementare a telecomunicaţiilor) a anunţat că interzice companiei Google să îşi facă publicitate în Rusia, acuzând platforma YouTube că difuzează informaţii false despre forţele ruse din Ucraina.
- Ucraina a criticat Ungaria din nou pentru poziția față de aprovizionarea cu energie din Rusia, declarând că pune în pericol unitatea Uniunii Europene și că subminează încercările Occidentului de a determina Kremlinul să pună capăt războiului.
- Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni noi și mai dure împotriva Rusiei, ca răspuns la uciderile brutale și nediscriminatorii ale civililor în orașele din apropierea Kievului, iar Uniunea Europeană a planificat măsuri similare
Ce știu, ce cred rușii despre Bucea?
„Este un fals absolut. Chiar și cadavrele zac acolo într-un mod nefiresc”. „Este îngrozitor și întreaga țară [Rusia] vom plăti pentru asta un preț teribil”. „Eu însumi m-am născut în Ucraina, așa că mă doare sufletul. Însă totul este o înscenare”. Așa răspund locuitori din Sankt Petersburg, Krasnodar, Ekaterinburg, Vladivostok și Arhanghelsk la întrebarea: „Ce știți despre orașul ucrainean Bucea?”
Războiul din Ucraina ar putea provoca o criză alimentară globală
Faptul că războiul compromite recolta de cereale în Ucraina, o mare exportatoare, va afecta țări din toată lumea, dar mai ales cele din Orientul Mijlociu și Africa, care sunt dependente de exporturile ucrainene. De-acum prețurile sunt în creștere vertiginoasă ceea ce face dificilă misiunea organizațiilor umanitare. Programul Națiunilor Unite pentru Alimentație anticipează că are nevoie de fonduri suplimentare în valoare de 16 miliarde de dolari pentru a hrăni un număr record de beneficiari – 137 de milioane de oameni. Mai multe AICI.
Fiicele lui Putin, vizate de noile sancțiuni împotriva Rusiei. Importurile de petrol încă nu
Uniunea Europeană va adopta joi și o nouă listă de personalități care vor fi sancționate financiar pentru sprijinul acordat, direct sau indirect, invaziei ruse din Ucraina, listă pe care se regăsesc și cele două fiice ale președintelui Vladimir Putin aflate deja de miercuri pe lista persoane sancționate de Statele Unite.
Maria Voronțova (37 de ani) se regăsește pe lista de sancțiuni europene cu următoarele argumente: „este co-proprietară a companiei Nomenko implicată în cel mai mare proiect privat de investiții din Rusia în domeniul sănătății, cu un buget estimat la 40 de miliarde de ruble.” Cea de a doua fiică a președintelui Putin, Katerina Tihonova (35 de ani) este pe lista de sancțiuni europene pentru că: „...a fost șefa noului institut de inteligență artificială de la Universitatea de Stat din Moscova, finanțat din fonduri de stat.”
Mai multe amănunte AICI.
Jens Stoltenberg: Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa de a pune stăpânire pe toată Ucraina
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura luni, dacă nu chiar ani, pentru că preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la dorinţa sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina.
„Acesta este motivul pentru care trebuie să fim pregătiţi pentru un parcurs lung, simultan în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor şi consolidarea apărărilor noastre'', a declarat Stoltenberg înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor din Alianţa Nord-Atlantică.
Stoltenberg a mai spus că Moscova pregăteşte o ofensivă în estul Ucrainei pentru a prelua controlul asupra întregii regiuni Donbas şi a realiza „o punte terestră'' cu Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014.
Sprijin pentru R. Moldova: conferința donatorilor de la Berlin
Conferința donatorilor de la Berlin, organizată la inițiativa Germaniei, Franței și României, vrea să asigure R. Moldova un sprijin financiar, politic și logistic pe lungă durată, nu numai să ajute Chișinăul să depășească actuala criză generată de războiul din Ucraina, a declarat ministra germană de externe Annalena Baerbock, gazda reuniunii.
Germania, Franța și România au anunțat toate ajutoare suplimentare directe pentru bugetul R. Moldova dar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu a fost singurul care a sprijinit direct ultimul gest al Chiținăului de apropiere de Bruxelles, depunerea unei cereri oficiale de aderare la UE, la începutul lunii martie. Mai multe AICI.
Irpin, regiunea Kiev: după ocupația rusă
Trupele ruse au intrat în orașul Irpin la o săptămână după începerea războiului, însă armata ucraineană nu le-a permis să preia controlul absolut. La 28 martie, orașul a fost eliberat de sub ocupație rusă. Localitatea nu are acum electricitate, apă sau gaz, iar cele mai multe case sunt complet distruse sau minate.
Zelenski în Parlamentul României: „Vor să ocupe Odesa, de acolo e doar un pas până în Moldova”
Adresându-se Parlamentului României, președintele Ucrainei Volodimir Zelenki, a pledat din nou pentru impunerea de sancțiuni economice și mai drastice Rusiei, a cerut mai mult ajutor militar pentru Ucraina și a avertizat că Ucraina nu este singura țintă a Rusiei în actualul război.
Așa cum a făcut în decursul întregului maraton de discursuri ținute în fața multor parlamente naționale, începând cu Congresul american, și de această dată Zelenski a făcut o paralelă între soarta țării sale și cea țării căreia i se adresează: în cazul României, a reamintit de revoluția sângeroasă din decembrie 1989, singura cale găsită de români pentru a înlătura un regim criminal. La fel, ucrainenii încearcă acum să oprească crimele comise de conducerea de la Moscova, a afirmat Zelenski, Mai multe amănunte AICI.
Drum însângerat | Cum vrea să transforme Putin dezastrul militar și umanitar în victorie
Observatori politici se întreabă ce ar putea Vladimir Putin să facă pentru a transforma ceea ce este acum un dezastru militar, într-o aparentă victorie, fie și limitată.
Trupurile a cinci bărbați descoperite în subsolul unui sanatoriu pentru copii din localitatea Bucea, după plecarea armatei ruse, 4 aprilie 2022
La acest sfârșit de săptămâna, pe măsură ce forțe ucrainene au eliberat localități din regiunea Kiev și în alte părți imaginile transmise cu cadavre pe străzi și mărturiile unor victime ale atrocităților ruse fac și mai evident că judecata morală a președintelui Biden că Putin este un criminal de război, care nu poate rămâne la putere este una valabilă.
Dar asta nu înseamnă că liderul de la Kremlin nu încearcă să găsească o ieșire cu aparența unei victorii. Primul pas a fost să declare că scopul inițial al operațiunii a fost sud-estul Ucrainei și nu întreaga țară. O ipoteză contrazisă de realitate, dar Putin nu pare să se împiedice de adevăr.
Mai multe amănunte AICI.
Zelenski: Rusia vrea să extermine întreaga națiune a Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de genocid și de încercarea de a elimina „întreaga națiune” a Ucrainei, la o zi după descoperirea de gropi comune și de civili aparent excutați sumar în apropiere de Kiev.
„Acesta este genocid, [e] eliminarea întregii națiuni și a poporului”, a declarat Zelenski în emisiunea „Face the nation” de la televiziunea CBS, potrivit unui script pus la dispoziție de această rețea, citat de Agenția France Presse. Mai multe detalii AICI.
Dacă ești împotriva războiului, claxonează!
Protest în Chișinău, în fața Ambasadei Federației Ruse.
Victoria Nuland: Pentru negocieri serioase, Rusia trebuie să înceteze focul în Ucraina
Statele Unite sprijină decizia Ucrainei de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia în ciuda unor cereri rusești „absolut inacceptabile”, dar Rusia trebuie să accepte o încetare a focului deplină ca negocierile să poată „deveni serioase”, a declarat Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice într-un interviu cu televiziunea Current Time.
„Soluțiile diplomatice în conflicte ar trebui, în general, să vină după un acord de încetare a focului, nu în mijlocul luptelor. Iar rușii nu au dorit deloc o încetare completă a focului, așa încât negocierilor să poată deveni serioase”, a spus diplomata americană cu o vastă experiență în afacerile Rusiei și Europei de Est.Mai mult, AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
