Linkuri accesibilitate

Reconstruirea Filarmonicii, între bună-credință și politicianism


Incendiu la Filarmonica Națională

Cultura ajunge, în fine, temă de discurs oficial.

Din nefericire, se vorbește despre cultură din cauza incendiului care a mistuit mare parte din Filarmonica Națională, cu tot cu instrumente, cu partituri și cu speranța de a celebra a optzecea aniversare a instituției pe acea scenă. Unii vor să pună umărul și contul din bancă la reconstrucție. Alții se folosesc doar de moment pentru a căpăta vizibilitate mai bună. An electoral, de! Vasile Botnaru stă de vorbă cu analistul politic Gheorghe Cojocaru despre implicațiile acestui moment tragic pentru cultura din R. Moldova.

Reconstruirea Filarmonicii, între bună-credință și demagogie electorală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:29 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Dacă în 2009, la încheierea celui de-al doilea mandat al președintelui comunist Vladimir Voronin, în urma sa rămâneau sediile vandalizate ale Parlamentului și Președinției, încheierea mandatului lui Igor Dodon coincide, în mod accidental, cu incendiul devastator de la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Sigur, între o acțiune de protest în masă și un banal scurtcircuit sau o neatenție comisă în timpul unor reparații curente, cum s-a mai întâmplat recent și prin alte părți, la Beirut, de exemplu, este o diferență uriașă, însă consecințele practice, daunele pricinuite sunt comparabile, dacă nu chiar asemănătoare.”

Europa Liberă: Mulți amatori de SF au văzut în asta un semn rău. Filarmonica Națională transformată în scrum cu tot cu instrumente, partituri ș.a.m.d. este văzută în context electoral, fără îndoială. Totuși vreau să vă întreb pe Dvs., istoricul, ce loc aparține Filarmonicii Naționale în istoria culturii din Republica Moldova, or în acest an se pregăteau artiștii să dea un megaconcert cu ocazia împlinirii a 80 de ani ai acestei instituții?

Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, Filarmonica a ajuns la 80 de ani, dar, din păcate, acest concert magistral nu va avea loc în sediul tradițional al Filarmonicii. Filarmonica s-a afirmat ca o instituție de artă interpretativă de cea mai mare valoare, este un simbol al rezistenței și renașterii culturale încă din epoca sovietică, scena care a consacrat mari artiști ai cântecului popular și contemporan, locul în care au concertat mari nume ale muzicii universale. Filarmonica a dus numele Moldovei în lumea întreagă. Distrugerea acestui for al patrimoniului cultural a lovit nu numai în artiștii scenei de astăzi, a lovit în istoria și în ziua de mâine a muzicii, artei și culturii naționale. Ambasadorul Statelor Unite, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, ministrul culturii din România, ministrul educației și culturii de la Chișinău, o serie de personalități publice, oameni de afaceri au declarat sprijinul lor pentru reconstrucția Filarmonicii. Înainte de toate, însă compasiunea față de destinul tragic al Filarmonicii trebuie să fie însoțită nu numai de gesturi de mecenat - foarte importante și necesare -, dar și de implicarea plenară a statului în procesul de refacere din temelie a edificiului mistuit de flăcări.”

Europa Liberă: Exact! Dacă statul ar fi mai hotărât, și oamenii ar fi mai cu dare. Apropo, în suita asta de regrete și păreri de rău cumva s-a pierdut informația că Filarmonica nu fusese inclusă în Registrul monumentelor istorice. Și acum se fac improvizații privind valoarea acestui edificiu, oficial vorbind. Prin urmare, ar fi trebuit, întâi de toate, să se clarifice ce-i cu acest edificiu distrus în proporție de 80 la sută?

Gheorghe Cojocaru: „Trebuie să amintim aici celor care ne ascultă că, încă la începutul secolului trecut, la colţul străzilor Şmidtovskaia şi Mihailovskaia, astăzi, Eminescu și Mitropolitul Varlaam, funcționa un locaș de cult evreiesc, apoi din 1912 – Circul din Chișinău. Înainte de Primul Război Mondial, în 1914, în clădirea de piatră a Circului era deschis Cinematograful „Expres”. În această clădire din strada Schmidt, nr. 88 s-a aflat Cinematograful „Expres” şi în perioada interbelică. Filarmonica, propriu-zis, își deschide ușile pe la 1940. În anii ’60 ai secolului trecut, clădirea Filarmonicii a fost reconstruită, instalându-se la intrare un portic cu şase coloane, pe care îl cunoaștem, dar care se află astăzi, cu regret, cu pavilionul în bernă.”

Europa Liberă: Când mai fumega clădirea, a apărut deja contul bancar pentru colectarea resurselor necesare reconstrucției Filarmonicii. Un gest salutabil, dacă nu ar fi fost încercări, întâi și-ntâi din partea președintelui Dodon, de a instrumentaliza cumva acest eveniment nefericit. E un subiect electoral până la urmă sau nu?

Gheorghe Cojocaru: „Da, mai mulți pretendenți la fotoliul de președinte au luat o atitudine promptă față de tragedia care a lovit Filarmonica. Președintele Dodon, într-adevăr, a promis să reconstruiască sediul pe același loc, deși s-au auzit voci care au cerut un nou amplasament pentru viitoarea Filarmonică reconstruită. Nu încape îndoială, Filarmonica nu poate fi ruptă din contextul urban actual, dar și istoric al capitalei, fiind un reper cultural de vârf alături de Sala cu Orgă și Teatrul Național „Mihai Eminescu”. În ciuda tuturor rivalităților politice care se acutizează în aceste zile, preocuparea pentru soarta de mai departe a Filarmonicii ar trebui să fie una care unește și nu care dezbină, ar trebui să fie un interes general, indiferent de obiectivele individuale ale actorilor electorali.”

Europa Liberă: Să vă întreb pe șleau atunci când președintele în exercițiu spune foarte ferm că eu am să reconstruiesc Filarmonica, eu am să dublez numărul de kilometri în cadrul proiectului „Drumuri bune”, sugerându-se, indirect, că va fi șeful statului și în următorii 4 ani, în sensul acesta e mai multă propagandă electorală sau este o gestionare a situației dificile?

Toate aceste declarații și promisiuni pot fi interpretate într-un context electoral

Gheorghe Cojocaru: „Da, bineînțeles că toate aceste cuvinte ale președintelui, toate aceste declarații și promisiuni pot fi interpretate într-un context electoral, evident, dar nimeni nu poate interzice astfel de declarații. Pe de altă parte, este clar că asemenea declarații pun în gardă oamenii care ar fi dispuși să își deschidă punga pentru a da o mână de ajutor și creează o atitudine de neîncredere față de cei care sar cu cuvântul, mai puțin cu mijloacele atât de necesare reconstrucției edificiului care a ars zilele trecute.”

Vezi comentarii

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG