Linkuri accesibilitate

Ion Ștefăniță: „De jure, clădirea Filarmonicii nu are statut de protecție”


O expertiză prealabilă arată că Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost afectată în proporție de 80%, inclusiv structura de rezistență a clădirii, ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, sediul va avea nevoie de o „reconstrucție totală”.

Afirmația aparține directorului Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor, Ion Ștefăniță, invitatul emisiunii din această dimineață.

Interviul dimineții la EL: cu Ion Ștefăniță
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:40 0:00
Link direct

Ion Ștefăniță
Ion Ștefăniță

Ion Ștefăniță: „În spațiul respectiv a fost cândva o sinagogă, una din acele construcții vechi care existau în Chișinăul de altădată. Dar la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX s-a decis proiectarea unei noi construcții după proiectul arhitectului Mihail Cechirul-Cuș, care a fost autorul mai multor proiecte urbane din Chișinău, a fost construită clădirea Circului, care a fost dată în exploatare la 1912. Mai târziu, în anii ’70, conform proiectului lui Valentin Voițehovschi, se decide de a alipi la clădirea istorică veche, care stă la linia roșie dinspre strada Mitropolitul Varlaam, o nouă construcție în trei niveluri pe lângă cea cu două niveluri pentru funcționalitatea Filarmonicii de Stat din Chișinău. În 1960, proiectul a fost aprobat și în 1968 a avut loc recepția finală a lucrărilor. Deci, funcționalitatea spațiului de fiecare dată pe linia istorică a fost una socio-culturală în perioada interbelică și noi avem în cărțile poștale imaginea clădirii vechi, unde era actualmente Filarmonica Națională. Eu consider că această clădire are o valoare istorică și arhitecturală cu anumite intervenții pe parcursul timpului.

De jure, clădirea nu are statut de protecție, nu o găsim în lista monumentelor istorice nici de categorie națională, nici în Registrul municipal. De ce nu se regăsește, nu știu, asta trebuie să întrebăm colaboratorii Academiei de Științe care în 1993 au elaborat Registrul monumentelor, iar în 1995 autoritățile municipale au aprobat Registrul municipal al monumentelor. Personal consider că edificiul respectiv are o valoare istorică, mai cu seamă că avem și material fotografic istoric în care se face trimitere la Circul de altădată din Chișinău.”

Europa Liberă: Știu că mergeți constant la Filarmonică. Cât de afectată ați văzut clădirea astăzi?

Ion Ștefăniță: „De fapt, la Filarmonică am fost și în ziua incendiului și, respectiv, în primele ore post-incendiu, când era posibil și am avut ocazia să examinez spațiul și, respectiv, să vedem impactul și consecințele apărute în urma incendiului produs în 24 septembrie. Atunci am făcut o expertiză prealabilă pe situația existentă, examinând spațiul. Pe clădirea vechea am constatat că 80 la sută din fondul construit, deci aripa de est-nord a clădirii este afectată mai mult din punctul de vedere al rezistenței, are foarte multe fisuri dat fiind faptul că acolo a fost o temperatură foarte înaltă, acolo a ars practic tot ceea ce a însemnat Sala mare a Filarmonicii, a rămas doar metalul topit care s-a prăbușit. În rest n-a rămas nimic. Sala mică a fost distrusă și ea la 80%, dar consider că Sala mică - și asta este și ca o recomandare a instituției pe care o reprezint, dat fiind faptul că este vorba de un spațiu al clădirii istorice, - să fie menținută această aripă.

Deci, tot ce înseamnă stratul istoric al proiectului Voițehovschi, care a fost construit în 1960, recepționat în 1968, acolo unde se afla și administrația Filarmonicii, acest spațiu practic nu a fost afectat de incendiu, doar de fumul care a pătruns acolo și releveul fotografic pe care l-am făcut astăzi confirmă acest lucru.”

Europa Liberă: Dar, dle Ștefăniță, Dvs. sunteți pentru reconstrucția clădirii sau demolarea acesteia și ridicarea alteia de la zero?

Eu vreau pur și simplu să ascult și opinia inginerilor-experți pe rezistență și opinia arhitecților .

Ion Ștefăniță: „Eu vreau pur și simplu să ascult și opinia inginerilor-experți pe rezistență și opinia arhitecților care trebuie să-și dea verdictul cu privire la modul în care putem integra în cadrul unui proiect de reconstrucție părțile vechi, neafectate, vorbesc de acele două straturi, clădirea veche, mai mult mă refer la Sala mică a Filarmonicii, care, din punctul meu de vedere, poate fi menținut și, respectiv, stratul sovietic, cel care se aliniază la strada Mihai Eminescu, deci intrarea oficială a Filarmonicii, care, după părerea mea, poate fi integrat într-un nou proiect, dar acest lucru va fi mai clar atunci când se vor pronunța experții asupra rezistenței. Din concluziile pe care le-am făcut pe teren, în spațiul Filarmonicii în situația din perioada post-incendiu, analizând și partea veche a construcției și partea mai nouă, cea de la 1960, concluziile pe care le dau sunt că un proiect de reconstrucție parțială este posibil. Din punctul nostru de vedere, tot ce este vechi, tot ce este istoric trebuie să fie conservat, restaurat și integrat într-un nou proiect de reconstrucție.

Dacă experții vor da verdictul că cele 80% ale spațiului care a fost afectat al Sălii mari a Filarmonicii în cadrul unui proiect de reconstrucție nu poate fi reconstituit cu menținerea acelor două părți, atunci eu voi da ascultare experților care sunt în temă, dar consider că aici putem să avem o decizie echilibrată astfel ca și aceste două părți ale straturilor istorice să se regăsească în noul proiect de reconstrucție a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.”

Europa Liberă: Dar o eventuală reconstrucție cam cât ar putea dura?

Ion Ștefăniță: „La momentul de față pot să vă confirm că durează, suntem în cadrul grupului de lucru privind stabilirea cauzei incendiului și a consecințelor asupra clădirii. Se face releveul fotografic și, respectiv, după ce se va încheia această etapă de concluzii pe teren, va fi dată o expertiză tehnică a fondului existent. După aceasta, va fi luată o decizie finală – reconstrucție totală sau reconstrucție parțială, respectiv va fi anunțat un concurs pentru birourile de proiectare fie pentru un nou proiect de construcție sau un proiect de reconstrucție parțială, unde arhitecții, proiectanții vor trebui să dea soluții pentru noul spațiu al Filarmonicii din Chișinău. Aici cred că se va anunța un concurs deschis pentru cel mai bun proiect în care să se țină cont și de contextul urbanistic existent, deci volumetric unde să intervenim și ce să elucidăm, respectiv ca infrastructură, parcări care trebuie să existe pe lângă această instituție socio-culturală. Este important să avem răspuns și la faptul că acum în legătură cu acest incident artiștii spuneau că nu era o acustică impecabilă, perfectă pentru acest spațiu, deci este important ca acest nou proiect să dea și această soluție, ca spațiul nou-proiectat să fie cu adevărat conform așteptărilor și să fie unul conform normelor impuse pentru o instituție teatral-concertistică.”

Europa Liberă: Cu siguranță se poate învăța o lecție de pe urma acestei situații tragice. Din punctul Dvs. de vedere, care ar fi lecția?

Monumentul istoric este foarte importan.

Ion Ștefăniță: „Monumentul istoric este foarte important. Și eu ca un medic al monumentelor, evident ca un „jurământ al lui Hipocrat”, să spunem așa, voi pleda de fiecare dată că și monumentul istoric este foarte important din punctul de vedere istoric, arhitectural, identitar și ca memorie urbană, dar pentru noi trebuie să fie o prioritate și viața artiștilor care se vor găsi acolo, viața publicului.

Ion Ștefăniță
Ion Ștefăniță

Mesajul meu este de fiecare dată pentru factorii de decizie ca să nu ne aducem aminte doar în aceste momente de forță majoră, dar să luăm în calcul faptul că cultura trebuie să fie o prioritate, adică să nu fie pe ultimul plan, să fie una finanțată. Atrag atenția că mai multe instituții teatral-concertistice, muzeistice din Republica Moldova sunt într-o situație-problemă. Noi de 10 ani așteptam o finanțare pentru executarea lucrărilor la învelișul acoperișului la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Jubileul de 120 de ani noi l-am făcut cu acoperișul spart, unde după o ploaie torențială strângeam apa cu căldările în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, care este cel mai vizitat muzeu din țară.

Aceste perle arhitecturale pe care le avem pe bulevardul central, în inima Chișinăului, iată, de 30 de ani de zile ele stau în abandon.

Probleme de finanțare sunt și la Palatul Național „Nicolae Sulac”. Și acolo trebuie rezolvată problema, și acolo trebuie finanțare, de asemenea finanțare trebuie la Muzeul Național de Artă, la Casa Kligman, Casa Herța din preajma parlamentului, de pe bulevardul Ștefan cel Mare, care este un Versailles al Chișinăului. Aceste obiective, aceste perle arhitecturale pe care le avem pe bulevardul central, în inima Chișinăului, iată, de 30 de ani de zile ele stau în abandon într-o stare avansată de degradare.

Și lista poate fi continuată, această listă roșie poate fi continuată. Este important ca mesajul cu diagnosticul pe care îl dă Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor să fie luat la modul serios, iar Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”, care a fost votată unanim pe 9 aprilie 2014 cu anexa 3 care face referință și la finanțarea concretă a patrimoniului cultural-istoric să nu rămână doar la nivel de strategie, dar să depunem eforturi în a implementa această Strategie „Cultura 2020” care a declarat patrimoniul cultural prioritate națională.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG