Pe 29 mai, la Judecătoria Buiucani au avut loc două ședințe în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. La prima, a fost examinată cererea de recuzare a președintei completului care examinează dosarul de bază, Stella Bleșceaga. Avocații au recuzat-o după ce aceasta a refuzat să se abțină de la examinarea dosarului, după ce tot ei au solicitat ca judecătoarea să fie audiată în calitate de martoră pentru că a participat la una din ședințele Consiliului Suprem de Securitate (CSS), unde s-au discutat dosarele de rezonanță. Apărarea presupune că la acea ședință s-a vorbit și despre dosarul concesionării aeroportului, fapt ce ar putea fi catalogat drept „ingerința politicului în justiție”.
Cererea avocaților a fost respinsă. La cea de-a doua ședință, condusă de Stella Bleșceaga, unul dintre avocați a declarat recuzare deja celorlalți membri ai completului de judecată: Olga Bejenari și Vitalie Budeci. El a explicat că aceștia au făcut parte din completul care a respins cererea de recuzare a Stellei Bleșceaga și, astfel, s-au antepronunțat pe subiectul audierii acesteia în calitate de martoră.
Bleșceaga i-a anunțat că cererea lor va fi examinată separat. Atunci avocatul Vladislav Roșca, care îl reprezintă pe fostul prim-ministru, Iurie Leancă, a solicitat ca în lista martorilor să fie inclus și unul din membrii CSM, Ion Guzun. Roșca a precizat că Guzun a participat și el la acea ședință a CSS, iar ulterior a declarat presei că acolo au fost discutate dosarele de rezonanță. Această cerere nu a fost încă examinată.
Procurorul nu vrea să fie audiați membrii Guvernului Leancă
La aceeași ședință de judecată, procurorul Victor Muntean a solicitat instanței să respingă cererea avocaților de audiere a tuturor membrilor Guvernului Leancă, spunând că a respins o cerere similară la etapa urmării penale. Acuzatorul se teme că extinderea listei martorilor va duce la tergiversarea examinării dosarului, „dorită de avocați și inculpați”. Muntean a explicat că în Moldova nu există principiul de răspundere colectivă, iar din acest motiv, audierea tuturor foștilor miniștri nu este necesară.
Avocatul Vladislav Roșca a răspuns că este necesară audierea tuturor foștilor membri ai Guvernului deoarece concesionarea aeroportului a fost aprobată cu votul majorității. „Nu putea Iurie Leancă să adopte o hotărâre de Guvern de sine stătător. Alți membri puteau fi influențați sau, poate, nu înțelegeau ce semnează”, a spus apărătorul.
Însuși Iurie Leancă este de părere că procurorul se opune audierii acestor martori deoarece președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, care au făcut parte din acel Guvern, nu vor să vină în instanță.
„Am văzut reacția publică a Președinției, care s-a grăbit cu etichetări ca «hoți», «bandiți»”, a menționat fostul premier. El i-a reproșat procurorului că acesta nu i-a inclus în lista martorilor nici pe angajații Cancelariei de stat, care ar putea să explice cum un proiect de hotărâre ajunge pe masa Guvernului.
Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, a menționat că, deși procurorul insistă că nu există răspundere colectivă, tot el „susține că cei opt inculpați au făcut ceva”, dar nu spune exact cine dintre ei și de ce anume este responsabil.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu și Dorin Recean ar putea fi chemați în instanță ca martori în dosarul concesionării aeroportului
La rândul său, fosta directoare adjunctă a Agenției Proprietății Publice, Angela Susan, a spus că doar a executat decizia Guvernului, care era obligatorie pentru ea. „E straniu. Cum aș fi putut acționa altfel? Trebuia să spun: «Nu vreau»?”, a menționat ea.
Judecătoarea Stella Bleșceaga a spus că magistrații se vor expune asupra cererilor apărării la o altă ședință de judecată.
Potrivit învinuirii, cei opt inculpați din acest dosar ar fi permis concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău în interesul „grupării criminale” conduse de oligarhul Ilan Șor, prejudiciind statul cu 392 milioane de lei. Toți pledează nevinovați, iar avocații lor spun că nu este clar cum au fost calculate daunele.
Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune companiei Avia Invest în 2013, pe un termen de 49 de ani. În 2020 autoritățile au început procedura de reziliere a contractului de concesionare, invocând că firma nu și-a onorat obligațiile și nu a investit în dezvoltarea aeroportului suficienți bani.
În decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a dat decizia definitivă cu privire la rezilierea contractului de concesionare și aeroportul a revenit în proprietatea statului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
