Proiectul aprobat în ședința guvernului de miercuri, 29 mai, prevede reorganizarea a șapte instituții de învățământ profesional tehnic, prin fuziunea altor opt instituții, după cum urmează:
Centrul de excelență în servicii şi prelucrarea alimentelor din Bălți va absorbi școala profesională din Alexăndreni, Sângerei;
Colegiul pedagogic „Ion Creangă” din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți va absorbi Colegiul „Gheorghe Asachi” din Lipcani, Briceni;
Școala profesională din Cupcini, Edineț, va absorbi școala profesională din Corbu, Dondușeni;
Școala profesională din Râşcani va absorbi școala profesională din Glodeni;
Școala profesională din Orhei va absorbi școala profesională din Rezina și școala profesională din Teleneşti;
Centrul de excelență în industria ușoară din Chișinău va absorbi Colegiul tehnologic din Chişinău;
Școala profesională din Ceadîr-Lunga, autonomia găgăuză, va absorbi școala profesională din Vulcăneşti, autonomia găgăuză.
- Te-ar putea interesa și: Monument istoric, în paragină. Soarta școlii de meserii din Corbu, rămasă fără elevi
Ministerul Educației urmează să creeze comisii care se vor ocupa de reorganizare și de transmiterea bunurilor. Angajații școlilor închise urmează să fie transferați în cele care le vor absorbi, iar în cazul în care acest lucru nu va fi posibil, vor fi disponibilizați.
Directoarea Centrului de excelență în servicii și prelucrarea alimentelor din Bălți, Silvia Protiuc, a spus Europei Libere că procesul de fuziune va începe imediat după aprobarea hotărârii de guvern. Instituția va absorbi școala profesională din Alexăndreni, Sângerei.
„Nu am auzit reproșuri din partea lor. Este un proces normal, pentru că ei au foarte puțini elevi. Colectivul din Alexăndreni este conștient că noi avem condiții mai bune, clase dotate cu echipamente IT. Am participat recent la un concurs culinar împreună, nu cred să existe probleme”, a spus Silvia Protiuc.
Potrivit secretarului de stat de la ministerul Educației, Galina Rusu, numărul de elevi în școlile absorbite este mult prea mic pentru buna funcționare a acestora, iar resursele financiare sunt utilizate pentru întreținerea spațiilor, achitarea salariilor, ceea ce ar face ca procesul de studii să fie ineficient.
„Fuziunea instituțiilor menționate este extrem de dureroasă, dar necesară pentru dezvoltarea unui sistem de formare profesională tehnică de calitate. Toți elevii își vor continua studiile, procesul de învățământ se va desfășura în instituțiile existente până la absolvire, iar personalul didactic va asigura în continuare procesul educațional”, susține Galina Rusu.
Secretarul de stat de la ministerul educației a precizat că numărul de locuri bugetare va fi păstrat, iar pentru învățământul dual se va solicita majorarea acestora.
Prim-ministrul Dorin Recean a spus, la rândul său, că reforma învățământului tehnic este una așteptată, în special la specialitățile pedagogice.
„Să avem cei mai buni învățători pentru copii noștri, în așa fel încât să nu avem învățători de educație fizică care predau informatica sau învățători de biologie care predau fizica”, a declarat Recean.
- Te-ar putea interesa și: De la teologie – la fizică, de la franceză – la informatică. Cum se recalifică profesorii pentru a compensa deficitul de cadre
În anul de studii 2023-2024, în Republica Moldova au activat 88 de instituții de învățământ profesional tehnic: 13 centre de excelență, 37 de colegii și 38 de școli profesionale. Acestea au avut un număr total de 46.000 de elevi, dintre care 27.000 cu finanțare de la buget, și 3.600 de cadre didactice.
În ultimii doi ani, mai multe universități de stat din Republica Moldova au fuzionat, la fel, pentru optimizarea cheltuielilor. În acest an, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS) va trece la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Totodată, rectorii USM și UTM au anunțat despre o eventuală fuziune, la fel din cauza numărului tot mai mic de studenți.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
