Organizația neguvernamentală „Idite Lesom” (Идите лесом sau „Dă-te pierdut”) din Georgia coordonează una dintre cele mai neaşteptate campanii din străinătate pentru a-i ajuta pe tinerii ruşi să evite recrutarea pentru războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei.
„I-am ajutat să devină dezertori”, se laudă grupul, pe pagina sa de internet.
Săptămâna trecută, „Dă-te pierdut” spune că a fost inundat din nou de mesaje din partea rușilor îngrijorați de amendamentul la legea recrutării, adoptat – susține Kremlinul – numai pentru a face mai eficientă procedura de recrutare. Este vorba de introducerea convocării electronice, pe lângă cea clasică, prin poștă, măsură înțeleasă de mulți tineri ruși drept începutul unei noi campanii de recrutare pentru războiul din Ucraina.
Sute de mii de cetățeni ruși au plecat din țară, după ce în septembrie 2022, președintele Vladimir Putin a anunțat o „mobilizare parțială”. Ținta era recrutarea a 300 de mii de noi soldați pentru frontul din Ucraina.
Mulți au ajuns în Georgia vecină, inclusiv Grigori Sverdlin, fost activist civic în Rusia și fondatorul ONG-ului „Dă-te pierdut”.
Grupul susține că de la înființarea sa, cu jumătate de an în urmă, a ajutat aproape 6.800 de ruși, inclusiv peste 5 mii care riscau să fie trimiși pe front.
Scopul declarat al ONG-ului este ca în Rusia să rămână „cât mai puțini oameni capabili să apese pe trăgaci”, un efort pe îl numește „rezistență civică nonviolentă”.
„Principal scop al acestei legi [convocarea electronică] este de a forța oamenii să meargă la război”, a declarat Sverdlin redacției georgiene a RFE/RL, după ce președintele Vladimir Putin a semnat amendamentul. „[Autoritățile] pot convoca oricând, câți [oameni] au nevoie”.
Rețeaua invizibilă
Sverdlin și Daria Berg, o activistă din Rusia care se opune și ea războiului, sunt fețele publice ale ONG-ului „Dă-te pierdut”. Coordonează însă o rețea formată dintr-un număr nespecificat de angajați și „sute” de voluntari care locuiesc în afara Rusiei. Rămân anonimi pentru a evita posibile repercursiuni juridice sau de altă natură. Colaboratorii ONG-ului oferă consiliere psihologică și juridică, pe lângă sfaturi practice despre cum să evitați recrutarea sau serviciul militar activ.
Săptămâna trecută, în numai cele trei zile care au trecut între momentul când s-a aflat de proiectul convocării electronice și momentul când a devenit lege, aproape 2.000 de ruși au apelat la organizația lui Sverdlin pentru asistență.
Scopul noii legi este de a facilita recrutarea tinerilor ruși, pe măsură ce războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, pare să se transforme într-un război de uzură. Mulți experți militari avertizează că războiul nu se va încheia anul acesta, cel puțin nu cu o victorie clară pe câmpul de luptă.
Noua lege permite convocarea electronică, pe lângă cea prin poștă. Din momentul în care este trimisă, indiferent dacă adresantul răspunde sau nu, convocarea este trecută într-un registru electronic. Din acel moment, persoana convocată nu mai poate părăsi teritoriul Federației Ruse, i se poate suspenda carnetul de conducere și i se interzic o serie de tranzacții comerciale.
„Dă-te pierdut” refuză să-și detalieze modul cum operează sau ce asistență oferă dar se știe că printre sfaturile pe care le oferă rușilor care vor să evite convocarea militară este să-și schimbe adresa sau să găsească un adăpost temporar, totul înainte de a primi, eventual, o convocare. Grupul comunică prin aplicația de mesagerie Telegram și Instagram și solicită sprijin financiar prin donații.
Grigori Sverdlin s-a refugiat în Georgia în martie 2022, la câteva săptămâni după ce Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. Anterior, Sverdlin lucra pentru un ONG care se ocupa de persoanelor fără adăpost din Moscova și Sankt Petersburg.
După ce Putin a anunțat, la sfârșitului lui septembrie, mobilizarea parțială, Sverdlin povestește că și-a luat „câteva zile de gândire”, înainte de a decide să lanseze „Dă-te pierdut”, pentru a-i ajuta pe rușii care vor să meargă pe front. A fost uimit de rezonanța inițiativei sale: „Dimineața aveam 100 de voluntari”, spune el, „iar seara erau deja 350”.
Unele dintre cele mai populare destinații ale rușilor care vor să fugă de convocare, țări precum Kazahstan, Turcia și chiar Argentina, și-au înăsprit deja legile privind eliberarea permiselor de ședere pentru ruși sau au limitat drastic intrarea acestora, fără viză. Nu este cazul Georgiei. Guvernul de la Tbilisi nu urmează regimul internațional de sancțiuni impus Rusiei, și-a păstrat relțiile comerciale cu Federația rusă și alte canale de comunicații cu Moscova, chiar dacă trupele ruse ocupă aproximativ o cincime din țară de la război fulger din august 2008.
Nu există cifre fiabile privind numărul rușilor care au venit în Georgia de la începutul războiului. Potrivit portalului de știri „Jam News”, se estimează că peste 1 milion de ruși au trecut granița în Georgia între martie și noiembrie 2022, în două valuri mari: primul imediat după invazie, al doilea după decretarea mobilizării parțiale din septembrie 2022.
Cele mai recente date ale Ministerul georgian de Interne arată că în țară ar mai fi aproximativ 113.000 de cetățeni ruși.
Săptămâna trecută, Sverdlin a spus că nu se mai așteptă la un nou val masiv de emigranți, ca cele de anul trecut dar crede că rușii vor continua să-și părăsească țara, pentru a se stabili în Georgia sau alte țări vecine, care-i mai primesc. „Majoritatea celor care ar putea părăsi Rusia au plecat deja”, a declarat el pentru redacția georgiană a RFE/RL.
