Linkuri accesibilitate

Estul Europei devine „butoiul cu pulbere” al continentului (Dorin Popescu / contributors.ro)


Ziare la București.

Posibile regrupări pe scena politică de la București (Marian Sultănoiu / Gândul)

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:30 0:00
Link direct

Un comentator prezent pe platforma contributors.ro, Dorin Popescu, susține că încet, încet, Estul Europei devine „butoiul cu pulbere” al continentului. Parteneriatul estic nu mai face față în această zonă, e nevoie ca Europa să asculte mai atent semnalele venite din „spațiul extins al Mării Negre și al Parteneriatului Estic, să țeasă politici mai articulate, mai coerente, mai inspirate. Nu în sensul unor partituri tactice sau strategice comune cu Moscova, ca în cazul recent al Chișinăului. Ci prin politici de reducere constantă a influenței geopolitice rusești (…), politici care să corespundă/răspundă mai degrabă viziunii membrilor est-europeni ai Uniunii și țărilor baltice privind geopolitica acestui spațiu decât intereselor mereu speciale și parțial distructive ale Berlinului”. Se vede bine că „tot vestul spațiului ex-sovietic, de la Tbilisi la Erevan, cere reconvertiri geopolitice, nu se mai lasă încorsetat de ukazuri”. Dorin Popescu mai scrie și că „Ucraina rămâne teritoriul predilect de fermentare a viitoarelor evoluții emblematice care pot produce reconfigurări geopolitice în acest spațiu”. Și adaugă că deocamdată la Kiev e liniște, dar nu va trece mult timp până vor exploda câteva fisuri. Una dintre ele este „disoluția critică a ortodoxiei în Ucraina, alimentată nu numai de conflictul ideologic și religios dintre Moscova și Kiev, (și) de disputele interminabile privind dreptul canonic internațional în Ucraina, dar și de conflicte și războaie subterane ale ereticilor de serviciu din Ucraina”.

La Chișinău este o „Guvernare de coaliţie în mezalianţă”, caracterizată prin lipsă de încredere, arată Iulian Chifu în analiza apărută pe blogurile Adevărul. Temerea este că forțele proeuropene din acest guvern vor trece la o dezoligarhizare prin lustrații fără reguli clare și epurări politice. În orice caz, „România, scrie Chifu, va susţine (…) consolidarea unei opoziţii puternice şi coerente. Destrămarea PDM după modelul PLDM va crea masa de manevră necesară constituirii rapide a unei majorităţi a PSR majoritate pro-rusă, gata de a prelua pe deplin puterea. De altfel, toate semnalele arată că numărul racolărilor şi trădărilor se apropie vertiginos de majoritate în Parlament, şi – spune analistul – mai că aş paria că alegerile locale vor fi punctul de întoarcere: preluarea Chişinăului de către socialiştii pro-ruşi şi a majorităţii primarilor şi consiliilor raionale va da semnalul (…)constituirii majorităţii şi aruncării peste bord a pro-europenilor, care vor fi livrat curăţirea administraţiei prin dezoligarhizare”. Ca argument pentru ipoteza lui, Iulian Chifu amintește cele trei încercări de guvernare în coaliție tip mezalianță care au existat în România postcomunistă – toate cu rezultate dezastruoase.

Și Marian Sultănoiu, în Gândul, vede posibile regrupări pe scena politică de la București. El scrie că președintele partidului Pro România, Victor Ponta, ex-pesedist, a cam încasat-o. După arestarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, devenită președinte al PSD, s-a dovedit o nucă mult mai tare decât s-a bănuit. Ponta nu a reușit să rupă cu adevărat PSD-ul. Racolările pe care le-a reușit au fost adesea de scurtă durată, drept care își schimbă tactica : propune un candidat unic la prezidențiale din partea partidelor stângii : PSD, ALDE și Pro România. Marian Sultănoiu nu-i vede vreun viitor dacă această stratagemă nu-i reușește, sau dacă până la alegerile locale de anul viitor nu-și găsește o poziție de „partid-balama”, cum se spune la București, pe lângă o formațiune puternică.

XS
SM
MD
LG