Linkuri accesibilitate

„Relațiile cu vechea Securitate ajută la ascensiunea politică” (Mircea Marian/ Newsweek)


Chiosc de ziare, București, 16 iulie 2020

Revista presei de la București.

Propunerile partidelor pentru viitorul parlament sunt luate la bani mărunți. Evident, jurnaliștii vânează cooptarea candidaților cu probleme penale sau traseiștii. Or, din ceea ce se vede azi, doar USR PLUS pare să nu fie încă sub reflectoare, restul partidelor, mai ales cel liberal, sunt criticate cu argumentele/ numele pe masă.

Cristian Citre a inventariat pentru G4Media „mai mulți traseiști notorii, actuali senatori și deputați PSD care în legislatura 2016 – 2020 au votat masacrarea legilor justiției și a codurilor penale, dar și patru foști miniștri, trei din guvernele Dragnea, iar unul din Guvernul Ponta”. Cu toții, se regăsesc pe listele de candidați ale PNL. Liderul liberal Ludovic Orban a apucat să se opună traseismului în 2017, când PNL se afla în opoziție: cerea pierderea mandatului de parlamentar la schimbarea partidului, așa că presa nu-l iartă. Persoanele listate sunt simpli traseiști, ci pesediști care au votat învestirea guvernului Orban la ultima moțiune de cenzură.

Site-ul news.ro se ocupă de numele dubioase prezente pe listele de candidați ale Partidului Pro-România, condus de fostul premier pesedist Victor Ponta. Un anume Iacobescu n-ar fi altul decât un apropiat al lui Sebastian Ghiță, un personaj de-a dreptul sulfuros, fugar în Serbia de mai mulți ani. Chipurile, acestui Alexandru Iacobescu i-ar fi împrumutat Sebastian Ghiță aproape o sută de milioane de euro şi de dolari.

Țintiți fără ezitare sunt și cei doi celebri medici aflați în prim-planul public în perioada pandemiei, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, Alexandru Rafila, și profesorul universitar Adrian Streinu-Cercel, directorul de la Institutul Matei Balș și care candidează pentru PSD. În revista Newsweek, trei comentarii îl privesc pe Alexandru Rafila, despre al cărui tată s-a spus că a fost securist și criminal în această calitate. Răzvan Chiruță găsește exagerate titlurile și tonul jurnaliștilor, pentru că, în principiu, fiul nu e vinovat de faptele tatălui. Numai că, spune Chiruță, atunci când intri în politică știi că lucrurile astea se află și se discută. În același fel s-a scris astă-vară și despre Vlad Voiculescu, lider la PLUS, doar că el a răspuns presei și a explicat că nu poate fi făcut responsabil pentru rudele lui, chiar când nu e mândru de ele.

În cele din urmă, scrie Cătălin Negruțiu în aceeași revistă, doctorul Rafila a recunoscut că da tatăl lui a fost acel securist căruia i se impută omorârea unor țărani în 1949. Atâta doar că… l-a apărat. Newsweek a descoperit filiația și Mircea Marian își spune părerea: „alegătorii au dreptul la acest tip de informație. PS: Care e opinia mea? La fel ca și în cazul Sorin Oprescu, cred că relațiile cu vechea Securitate ajută la ascensiunea politică, mai ales când faci carieră în PSD”.

Pe spotmedia.ro, Ioana Ene-Dogioiu compară modul în care comunică pe tema pandemiei cancelarul Germaniei Angela Merkel și premierul român Ludovic Orban. Doamna Merkel îi îndeamnă pe germani să iasă cât mai puțin din case. „Nu cosmetizează realitatea și nu oferă proiecții luminoase de evoluție epidemiologică bazate pe acțiunile inspirate ale guvernului. Vorbește cu oamenii, nu le recită sloganuri, eventual incriminatoare, nu contrazice evidențele, e coerentă în decizii și discurs. Și de aceea oamenii o cred”. Premierul Orban se răstește la Direcția Națională de Sănătate Publică, în timp ce cifrele și măsurile comunicate se bat cap în cap. De ce, pentru că, spune Ioana Ene, în România „primează alegerile”.

XS
SM
MD
LG