Vlad Plahotniuc a anunţat săptămâna trecută pe Facebook că îşi depune mandatul, invocând, drept motiv, preluarea instituțiilor strategice ale statului: SIS, Ministerul Apărării, Parlamentul (conducerea și cele mai importante comisii), iar foarte curând și „Procuratura Generală, CNA, poate și alte instituții” de către Moscova. „Oligarhul se proțăpește așadar în fața „tancurilor rusești”, scrie despre acest anunţ Vitalie Ciobanu într-un editorial publicat de cotidianul.md. Decât să acuze influența rusească în Moldova, care e una cât se poate de reală, Plahotniuc mai bine ar povesti cum l-a făcut preşedinte pe Dodon, care pe atunci era nu mai puțin pro-rus decât este azi, să ne spună detalii despre miliardele furate de Shor și acoliții săi, despre laundromat-ul rusesc, despre afacerile profitabile cu separatiștii din Transnistria. „Cât de pro-occidental era Plahotniuc când anula alegerile din Chișinău, iar Republica Moldova pierdea finanțarea de la Uniunea Europeană?”, se întreabă Ciobanu.
În altă ordine de idei, analistul constată că desi Plahotniuc a fugit, sistemul construit și fortificat de el nu a plecat nicăieri, ci, dimpotrivă, trăiește, se regrupează, se adaptează. „Am intrat într-o perioadă tulbure în care orice reformă … este negociată cu socialiștii pro-ruși, aliații de pripas ai Blocului ACUM. Pierderile de imagine ale Blocului ACUM, ca urmare a acestor măsuri de reformă – diluate, prudente, încetinite – și a unor numiri de personaje controversate, mai toate cu presupuse simpatii pro-Dodon, numiri din care socialiștii pro-ruși ies întăriți, spre indignarea opiniei publice, sunt, se poate spune, răzbunarea lui Plahotniuc. E felul său specific de a „lupta” cu imperialismul rusesc, căruia i-a așternut calea spre o revanșă de proporții. Sper să nu ajungem la acest deznodământ, chiar dacă vom trece, probabil, prin alegeri anticipate.”
Radiochisinau.md îl citează pe Chiril Moțpan, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, care a declarat că Igor Dodon nu ar fi avut nicio atribuție la expulzarea cetățenilor turci şi că deciziile le-ar fi luat Vlad Plahotniuc. După câteva runde de audieri pe marginea acestui subiect, Chiril Moțpan a concluzionat că decizia de expulzare a cetățenilor turci a fost una politică, deși în declarațiile de la audieri și în documentele prezentate la comisia parlamentară, nu a apărut niciun nume de politician. Potrivit lui Chiril Moțpan, decizia privind expulzarea a fost o hotărâre arbitrară și abuzivă a Serviciului Informații și Securitate(SIS), care a și plătit pentru cursa charter cu care au fost expulzați cetățenii turci. Totodată, potrivit lui Chiril Moțpan, Biroul Migrație și Azil (BMA) doar a avizat expulzarea, fără a participa în alt mod la această procedură. Radiochisinau le aminteşte cititorilor săi că anul trecut, după expulzarea cetățenilor turci, profesori la liceul Orizont, Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate, care se aflau în opoziție, susțineau că expulzarea a avut loc la indicația liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a președintelui Igor Dodon.
Despre cum îl caută autoritățile pe Șor și de ce acesta nu se regăsește pe site-ul Interpol scrie Ziarul de Gardă (zdg.md). Ministerul Afacerilor Interne l-a anunțat în căutare națională și internațională pe deputatul Ilan Șor după ce Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arestare pe numele acestuia. Numele fostului primar de Orhei, acuzat de escrocherie și spălare de bani nu se regăsește însă pe site-ul Interpol. Pe site-ul Interpol, la rubrica „persoane în căutare”, numele acestuia lipseşte însă, a constat publicaţia. Șeful Centrului Cooperare Polițienească Internațională, Viorel Țentiu a declarat însă pentru ziar că asta nu ar fi obligatoriu. „Niciun stat membru nu este obligat să publice numele. Dacă statul dorește să fie plasată informația, el o plasează, dacă nu, nu o plasează. Ceea ce se găsește pe site-ul public nu este decât a zecea partea din toată procedura. Confirm însă că domnul Ilan Șor este dat în căutare internațională prin căile Interpol”, spune Țentiu. „Se face public când este vorba despre persoane deosebit de periculoase, infractori, recidiviști”, a adăugat șeful Centrului Cooperare Polițienească Internațională.
