Ziarul de Gardă (zdg.md) anticipează Ziua Independenței publicând câteva aprecieri ale politicienilor. În vreme ce şeful statului, Igor Dodon, crede că cetăţenii R.Moldova ar fi „mai pregătiți ca oricând pentru democrație, progres și viitor”, prim-ministra Maia Sandu susține că R. Moldova „abia învață să fie un stat”. În opinia Zinaidei Greceanîi, președinta Parlamentului, cea mai importantă realizare în anii de independență ar fi că R. Moldova a reuşit să-şi păstreze „statalitatea”, iar fostul premier Pavel Filip consideră că R. Moldova „încă rămâne o speranță că poate deveni țară autentică”.
În ziarulnational.md, Nicolae Negru îl acuză pe președintele Igor Dodon că ignoră Declarația de Independență, prin care, la 27 august 1991, Parlamentul a denunțat „eliberarea” din 24 august 1944 și valul de nenorociri care s-au abătut asupra basarabenilor după „eliberare”. Analistul are în vedere decizia şefului statului de a ignora ziua de doliu din 23 august, dar de a organiza în schimb festivităţi grandioase pe 24 august, la 75 de ani de la o operaţiune militară sângeroasă din cel de-al Doilea Război Mondial. „Dacă la 24 august 1944 a fost „eliberare”, nu ar fi cazul să sărbătorim 75 de ani de independență? De ce numărăm doar 28? I-am mai pus această întrebare lui Dodon și, odată, va trebui să răspundă la ea”, scrie Negru. Totodată, editorialistul o critică pe Maia Sandu pentru că a declarat zi de doliu pe 23 august doar „pentru a se spăla pe mâini” şi de grija să nu i se reproșeze că a încălcat moratoriul asupra geopoliticii. Ar fi evitat însă să vorbească despre ce a însemnat pactul Molotov-Ribbentrop pentru români, despre faptul că ziua de 24 august 1994, sărbătorită de partenerul ei de alianță, este o consecință a cârdășiei dintre Stalin și Hitler.
Într-un editorial semnat de Dan Nicu pentru LARICS şi publicat de adevarul.ro, se analizează mesajul propagandei ruse cu privire la „marea victorie” în „Marele Război pentru apărarea patriei”, preluat de politicienii pro-moscoviți din alte state post-sovietice. În cazul Republicii Moldova, potrivit autorului, „eliberarea de sub fascism” pe 24 august 1944, sărbătorită după calapoadele sovietice, este menținută și perpetuată pentru că reprezintă eufemismul perfect pentru „eliberarea de sub români”, moment fondator al „statalității moldoveneşti” moderne. „În fiecare an la 24 august, reprezentanții partidei rusești din Republica Moldova au ocazia să-şi mai șteargă o dată picioarele de România, şi de fiecare dată această ocazie nu este ratată”, remarcă Dan Nicu.
Deschide.md publică un interviu cu deputatul ACUM, Iurie Reniță, președinte al Comisiei de politică externă, care se pronunță împotriva semnării unui nou acord cu PSRM. El crede că ar fi suficientă elaborarea unui Addendum la documentul deja existent, care să se refere la aspectele concrete și punctuale ale reformei justiției, „altfel degeaba mai pedalăm pe această „majoritate parlamentară!”. De asemenea, Reniță mai spune că nu agreează încorporarea în eventualul nou document a unui compartiment despre comportamentul actualei majorități parlamentare (ACUM și PSRM) în campania electorală pentru alegerile locale. „E suficient doar declarații publice verbale între concurenți. Nimic mai mult. Electoratul este unicul în drept și în măsură să ne dea aprecierea programelor noastre electorale”, subliniază parlamentarul.
Politologul Dionis Cenușă se referă într-o analiză de pe ipn.md la potențialul diasporei moldovenești. În opinia sa, acest grup a fost tratat în perioada 2009-2016 ca o sursă de voturi și factor determinant în formarea coalițiilor de guvernare. Această calitate de „agent politic” a fost vizibilă și în procesele politico-electorale din 2017-2019, când opoziția extra-parlamentară a explorat relațiile cu diaspora pentru a construi legitimate externă, potrivit autorului. El observă că abordarea față de diasporă trece printr-o revizuire subtilă, deși esențială. Mai exact, la reformarea instituțiilor statului, premierul Sandu și-a manifestat interesul de a atrage „profesioniști integri în funcții-cheie” din rândul reprezentanților diasporei, notează Dionis Cenușă.
Jurnal.md a calculat că lunar, pentru pensionarul care ridică o pensie de peste 224.000 de lei, contribuie circa 145 de angajați cu salariu mediu pe economie, „Pensionari de lux și robii lor”, este titlul articolului care analizează cele mai recente date cu privire la valoarea pensiilor din R. Moldova. Analistul economic Sergiu Gaibu menționează în acest context că în R. Moldova cea mai gravă problemă este inechitatea în sistemul de pensii. Contribuțiile unui angajat din organele de forță sunt efectuate în mod standard pe o perioadă de 25 de ani, dar la pensie iese la 45 de ani și respectiv primește pensie o perioadă mult mai lungă față de un profesor care iese la pensie la 65 de ani. În același timp cei pensionați la 45 de ani primesc 70% din salariul lor mediu, și nu 40% ca muritorii de rând.
Mold-street.com constată că R. Moldova produce de patru ori mai mult vin decât pot absorbi piețele externe. Astfel, în anul vitivinicol 2018-2019, ca urmare a recoltelor record înregistrate în ultimii doi ani, raportul dintre oferta și cererea de vin a ajuns, practic, la indicatorii din 2013, cei de după instituirea embargoului, remarcă portalul, precizând că nu doar Republica Moldova se confruntă cu fenomenul supraproducerii de vin.
Noi.md îl citează pe consilierul prezidențial pentru educație, cultură și cercetare, Corneliu Popovici, care ar vrea ca „educația patriotică” a tinerilor să fie realizată inclusiv prin „predarea adecvată a istoriei în școli”. El sugerează că ar fi necesară revizuirea obiectului Istoria Românilor. „În ultimii treizeci de ani, istoria țării noastre nu a fost de fapt predată în școlile din Republica Moldova. Manualele noastre au accente care laudă nu trecutul nostru, nu eroii noștri, nu realizările noastre. Istoria îndeplinește și rolul de educație și la noi nu sunt educați cetățeni ai Republicii Moldova. Este o problemă ce trebuie soluționată”, afirmă Popovici.
Protv.md citează declarația ministrul de Interne, Andrei Năstase, care susține că ex-liderul PD, Vlad Plahotniuc, va fi audiat în cazul morții lui Iurie Luncașu. Întrebat de jurnaliști, el a spus că toți cei care au vreo tangență cu acest caz trebuie audiați, pentru că astea sunt rigorile unei anchete penale. „Dacă există în calcul mai multe ipoteze, toate aceste ipoteze trebuie verificate. Am încredere că organele de drept vor face lumina în acest caz", s-a arătat convins Andrei Năstase.
Radiochisinau.md rezumă un interviu acordat postului de televiziune ONT din Belarus de președintele Igor Dodon, care afirmă că Republica Moldova nu va adera la Uniunea Europeană, inclusiv pentru că și Europa nu ar fi pregătită pentru extindere. Șeful statului optează din nou pentru fortificarea relațiilor cu Uniunea Eurasiatică, pentru că „acestea sunt piețele noastre tradiționale, aceștia sunt frații noștri”. Tot el mai spune că este pentru relații bune și cu Estul și cu Vestul, dar nu vrea ca Republica Moldova să fie „monedă de schimb în luptele geopolitice ale marilor jucători”.
Realitatea.md amintește că, acum un an, mai mulți protestatari, reprezentanți ai unor formațiuni de opoziție și cetățeni înfuriați, și-au petrecut noaptea de 26 spre 27 august în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din capitală. În zorii zilei, mascații au intervenit prompt pentru evacuarea protestatarilor, astfel ca guvernanții să poată depune flori. Deși unii protestatari de atunci au ajuns recent la guvernare, „deja ne dau motive de întrebări, nedumeriri, ba chiar proteste”, afirmă membrii mișcării Occupy Guguță. În amintirea evenimentelor de anul trecut, dar și în scopul neadmiterii unor derapaje în continuare, membrii mișcării vor reinstala simbolic cortul protestului în fața Cafenelei Guguță, după care vor organiza discuția publică „Dezoligarhizarea, două luni și jumătate mai târziu…”, anticipează Realitatea.md
Tribuna.md scrie despre riscurile ce planează asupra coaliției de guvernare, unul dintre acestea fiind disputele interne care țin de numirile în funcții ce se fac în ultima vreme. Pentru a exclude acest risc, afirmă Dumitru Spătaru, „guvernarea trebuie fie să renunțe să mai opereze noi demisii la nivelul conducerii mai multor instituții în stat, fie să partajeze aceste funcții de conducere şi să anunțe despre acest lucru public, lăsând oamenii să judece fiecare partid din coaliția majoritară în parte pentru nominalizările pe care le face”.
