Câteva publicații on-line au preluat rapid știrea Agerpres că solicitarea de suspendare temporară a președintelui Igor Dodon a fost aprobată de Curtea Constituțională din Republica Moldova. Va fi o suspnedare de... cinci minute, cât durează să fie aprobați doi miniștri noi în guvern pentru care Dodon a refuzat să semneze, deși e obligat prin Constituție. Decretele pentru miniștrii sănătății și, respectiv, al agriculturii urmează să fie semnate fie de președintele Parlamentului, Andrian Candu, fie de premierul Pavel Filip, notează site-ul stiripesurse.ro, precizând că e a treia oară când se apelează la această ciudată procedură ca să fie rezolvată o criză de completare a echipei guvernamentale.
O analiză realizată de Dan Dungaciu în cadrul LARICS apare pe blogurile Adevărul și se ocupă de anunțul făcut de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, că formațiunea politică va trece prin unele transformări: de orientare geopolitică, de pildă. Se estompează proiectul pro-european și e înlocuit cu unul pro-Moldova. Dan Dungaciu traduce abrupt: va fi vorba, de fapt, de „transnistrizarea Moldovei şi mutarea influenţei directe şi explicite ruseşti la frontiera României, a NATO şi a UE”.
Anunțul a venit după o serie spectaculoasă de încălcări ale „liniilor roșii”: „gestul (...) din 6 septembrie 2018 de a aresta şi trimite în Turcia şapte dintre profesorii de la Liceul „Orizont” din Chişinău”. Potrivit analistului, asta echivalează cu o sfidare a Statelor Unite, unde își are rezidența Fetullah Gulen, finanțatorul rețelei de învățământ din care face parte Liceul „Orizont”. Au mai fost și „absenţa Ministrului Apărării din R. Moldova la Summitul NATO de la Bruxelles, (precum și) lipsa de reacţie a Chişinăului oficial la faptul că blindate şi camioane ruseşti fără semne distinctive se plimbă nestingherite pe malul stâng al Nistrului (august 2018)”. Iar asta nu e tot. Președintele Igor Dodon a venit și el, simultan, cu o propunere de referendum privind Transnistria.
Publicația newsweek.ro postează o analiză semnată de Petre Bădică despre structura votului în ultimul Consiliu Executiv al Partidului Social-Democrat, cel încheiat cu înfrângerea „nemulțumiților”, cum li se spune. În mod neașteptat, în favoarea plecării lui Liviu Dragnea de la conducerea partidului au votat tocmai județele din sud, cele cu care el a colaborat cel mai mult și din care și-a recrutat în general oamenii din guvern. L-au susținut în schimb foarte vocal ardelenii, adică județele în care în mod tradițional PSD obține scoruri modeste în alegeri. Ultima dată la parlamentare, de pildă, pesedinții din Ardeal s-au situat cam la același scor cu liberalii. De ce îl susțin acum pe Dragnea? „Din cel mai abject interes”, răspunde Petre Bădică. Prost văzuți de liderul de la centru, ardelenii și-ar fi făcut acum calculul că îi pot forța mâna să-i coopteze în funcții, în guvern. L-au susținut acum împotriva grupului Gabriela Firea, Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu și Mihai Tudose, iar jurnalistul presupune că au negociat în culise. Așa că la apropiata remaniere guvernamentală din octombrie, s-ar putea ca ardelenii să-i cam concureze pe teleormăneni prin fotoliile Palatului Victoria.
Liviu Iolu scrie pe blogurile Adevărul că referendumul pentru familia tradițională ar putea fi o capcană periculoasă pentru inițiatori. Motivul este că nu s-a cerut folosirea sistemului informatic de verificare a corectitudinii voturilor, ba a mai și fost programat, în premieră, să se desfășoare pe parcursul a două zile. „În cazul unor semne izolate de fraudă, aproape tot demersul va sta sub semnul suspiciunii şi explicaţiilor ulterioare”.
