Ștefan Vlas, un agricultor din satul Sărata Galbenă, raionul Hâncești, lucrează peste 3.700 de hectare de pământ. El spune pentru Europa Liberă că va avea o roadă bună în acest an, deși se aștepta la mai mult.
„În jur de 4 tone de grâu/hectar. Orz – 3,7 tone, dar anul trecut am strâns 5. La floarea-soarelui și porumb mă aștept ca recolta să fie mai bună decât în anii trecuți, dar o să arate cântarul.”
Fermierul este îngrijorat de prețurile cerealelor. De exemplu, grâul îl vinde cu aproximativ 2.900 de lei/tona, insuficient măcar pentru a-și recupera investiția. Spune că dacă ar fi măcar 4.000 de lei/tona, atunci ar ieși pe profit.
„Le vinzi, dar le dai degeaba. Acum, la orz, îți propun 2.500–2.700 de lei/tona. Asta nu-i bătaie de joc? Grâul e între 2.900-3.000 de lei, în timp ce la hectar ai cheltuieli de până la 12.000–15.000 de lei. Faci patru tone de grâu și, dacă îl vinzi cu 3.000 de lei/tonă, ai 12.000 de lei. Ieși pe zero sau în minus”, spune fermierul.
Recoltă record
Recolta din acest an ar putea fi cea mai bună din ultimii cinci ani, spun fermierii. În total – 3,8 milioane de tone de cereale.
Prognoza Forței Fermierilor pentru acest sezon este de 1,3 milioane de tone de grâu, 1,5-1,6 milioane de tone de porumb și între 800.000 și 900.000 de tone de floarea soarelui.
Calculele Forței Fermierilor arată că minimum 2 milioane de tone – deci mai bine de jumătate din producție – va merge la export.
Principalele țări unde R. Moldova exportă cerealele sunt România, Italia și Grecia.
Există un paradox al prețurilor la cereale, spune Alexandr Slusari, director executiv al Asociației „Forța Fermierilor.
Deși pe piața bursieră din Europa grâul este la cel mai mare preț din ultimii trei ani – 230-240 de euro per tonă – în Europa de Sud-Est și de Est, inclusiv în R. Moldova, acesta este din ce în ce mai ieftin. Potrivit fermierilor, în țară tona de grâu se vinde cu echivalentul a 145-150 de euro.
De vină ar fi seceta de pe Dunăre, care limitează transportul.
„Dunărea este joasă, nu vin barjele de tonaj mai mare, există probleme la hotar, s-a scumpit motorina și logistica cu camioane e mai scumpă. În ultimele trei săptămâni prețurile la grâu au scăzut de la 3,10 lei la 2,60-2,70 lei”, explică Slusari.
„Dacă nu luăm măsuri acum, sunt toate șanse să scadă mai departe prețurile”.
Cerealele din Ucraina îi îngrijorează pe fermieri
Agricultorii se tem că înțelegerea dintre R. Moldova și Ucraina privind tranzitul de mărfuri „va prăbuși piața agricolă, așa cum s-a întâmplat în 2023”. Atunci, prețul la cereale a scăzut foarte mult din cauza supra-ofertei provocate de marfa venită din Ucraina, iar vămile erau blocate.
„Trebuie de găsit un numitor comun convenabil ambelor părți. Temerea noastră e că pot exista «scurgeri» de marfă din fluxul de tranzit și toți procesatorii ar putea cumpăra grâul cu 1,6 lei”, crede Ștefan Vlas, agricultor din satul Sărata Galbenă.
Alexandr Slusari spune că dacă tranzitul de mărfuri nu se va îmbunătăți, asta ar putea duce la o „catastrofă națională”.
El a dat exemplul sezonului 2022/2023, când Ucrainei i s-a permis, ca și acum, să-și transporte cerealele prin R. Moldova.
„Atunci, agricultorii din Moldova au pierdut foarte mult la preț. Fără 5 minute era să fie interzis exportul nostru în România.”
Slusari se teme și de suprasolicitarea infrastructurii feroviare, care în această perioadă ar putea fi folosită atât de transportatorii moldoveni, cât și de cei ucraineni.
„Vor avea prioritate agricultorii moldoveni la transportarea producției în România?”, se întreabă el.
Joi, după o întâlnire la Guvern cu agricultorii, premierul Vasile Tofan a declarat că producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor și că tariful pentru ei este mai mic decât pentru producătorii ucraineni.
Agricultorii moldoveni plătesc 15,30 franci elvețieni per tonă, pentru o distanță de 528 km. Costul complet pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță este de 20,64 franci elvețieni per tonă.
Înțelegerea recentă dintre R. Moldova și Ucraina vizează doar tranzitul de mărfuri pe calea ferată, însă Alexandr Slusari spune că ar putea apărea probleme și pe șosele.
„În 2023 am ajuns într-un blocaj total. Atunci se transportau cerealele și pe cale ferată, și cu transport rutier. Dacă calea ferată încă mai mergea, punctele vamale erau blocate cu camioanele cu marfă ucraineană și marfă moldovenească”, precizează Slusari.
El propune ca Ucraina să-și transporte grânele doar cu trenurile, nu și pe șosele, pentru că altfel ar putea „fi rău și pentru Ucraina, și pentru Moldova”.
Economistul Iurie Rija spune într-o analiză publicată pe Facebook că piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova rămâne blocată în primul rând din cauza problemelor logistice, nu de lipsa cererii sau a ofertei.
Dacă fluxurile ucrainene vor fi îndreptate spre vest, spune el, presiunea va crește asupra căilor ferate moldovene, punctelor de frontieră, terminalelor dunărene, porturilor Galați și Constanța și asupra rutelor de tranzit prin Republica Moldova.
Premierul Vasile Tofan a declarat în ședința Guvernului din 19 august că tranzitul cerealelor ucrainene este un avantaj pentru R. Moldova și că nu există riscul suprasolicitării infrastructurii pentru Calea Ferată din Moldova (CFM).
Potrivit lui Tofan, chiar dacă toate volumele de cereale ucrainene planificate vor fi transportate prin R. Moldova, acestea ar reprezenta aproximativ 20% din cele 3 milioane de tone de marfă pe care CFM își propune să le transporte în acest an.
Pe 12 august, autoritățile de la Chișinău au oferit Ucrainei o reducere de tarif de 50% la tranzitul mărfurilor pe calea ferată, aplicabilă până la sfârșitul anului 2026.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.