Cristian-Mihai Dide a depus luni 16 aprilie la Secția 3 de Poliție București o plângere administrativă împotriva polițiștilor care l-au reținut și l-au amendat vineri 13 aprilie. El a fost acuzat atunci de ultraj și tulburarea a ordinii publice după ce a proiectat pe Muzeul Național de Artă, adică în Piața Revoluției, mesajul #rezist, chiar în timpul proiecțiilor luminoase din timpul Spotlight Festivalul luminii, organizat de Primăria Generală.
Dide a agățat de zidul secției de poliție un afiș reproducând o hotărâre judecătorească prin care se admite posibilitatea unui protest în fața unei instituții publice fără a fi neapărat nevoie de acceptul administrației.
Polițiștii susțin că vineri nu au făcut decât să răspundă unui apel la 112 pentru a interveni, dar nu au vrut să dezvăluie identitatea reclamantului.
Invocând prevederi din documentele interne prin care Poliția standardizează acțiunile publice ale cadrelor sale, Dide a spus la o conferință de presă în fața secției 3 de poliție din București că atât cererea polițiștilor de a se legitima, cât și ducerea la secție și amendarea lui au fost abuzive.
El susține că se afla într-un spațiu privat, cu permisiunea locatarilor din blocul învecinat Muzeului, iar polițiștii nu aveau mandat, pătrunzând ilegal acolo.
După ce a refuzat să se legitimeze pentru că nu i se spunea de ce este învinuit și le-a spus polițiștilor să stea mai departe pentru că a auzit „că în poliție sunt pedofili” (aluzie la cazul polițistului pedofil arestat lunile trecute), agenții de poliție au sărit pe el și, într-o succesiune de gesturi care amintesc mai degradă de o bătaie de stradă, decât de o intervenție civilizată a organelor de ordine, au încercat minute în șir să-i pună cătușele.
Conform filmului incidentului, Dide le-a spus că merge la secție dacă nu-i pun cătușele însă a fost în zadar. Ulterior au mai apărut cinci agenți și jandarmi care l-au luat pe sus.
La secție a fost prins de o băncuță cu cătușele și tratat „inuman”, mai susține Dide, care vrea ca Secția de poliție 3 să prezinte înregistrările video făcute în incintă în acea seară.
Nu a depus plângere la judecătorie pentru că, deși lovit, nu a luat certificat medico-legal.
Semnificativ pentru starea generală de spirit este că din toată multitudinea de organizații pentru apărarea drepturilor omului singura care se interesează de soarta lui Dide este Asociația pentru apărarea drepturilor omului din România.
Dide a primit o amendă de 2900 de lei. El a recidivat duminică, în seara finală a festivalului Spotlight, când a proiectat același mesaj (#rezist) din clădirea Hotelului Continental pe fațada Palatului Regal.
Faptul că a închiriat o cameră nu i-a oprit nici de data aceasta pe agenții de poliție să vină și să-i aplice o nouă amendă de 400 de lei.
Este cea mai recentă amendă însă Dide este recidivist. El, care este și șeful organizației Evoluție în instituție, a acumulat amenzi în valoare de zeci de mii de lei din perioada manifestațiilor de protest de la începutul anului trecut până azi pentru că adesea intră în coliziune cu forțele de ordine.
Într-un alt film de săptămâna trecută, Dide apare certându-se cu jandarmii care vor să-l facă să dea jos un banner pe care scrie „Ministerul Apărării Infractorilor”.
Bannerul se afla chiar în fața Ministerului Administrației și Internelor, în Piața Revoluției, acolo unde o zi mai târziu, Dide va fi amendat. Iarăși și iarăși. El spune că nu este un certăreț. Că nu protestează pentru că este pur și simplu recalcitrant sau scandalgiu, nici nu vrea să tulbure ordinea publică sau să ultragieze polițiști, ci pentru că vrea să umanizeze instituțiile statului și să dea un semnal public atunci când acestea abuzează de cetățeni.
Amenzile primite de Cristian-Mihai Dide sunt cele mai recente semne ale înăspririi atitudinii politicienilor la putere și a forțelor de ordine față de libertatea de expresie, după ce Liviu Dragnea a anunțat de curând că va relua proiectul de lege referitor la defăimare.
Printre altele, proiectul ar urma să pedepsească și criticile publice la adresa instituțiilor statului. Intenția de a adopta această lege a fost considerată de comentatori și reprezentanți ai societății civile un semn clar de reîntoarcere la naționalism și autoritarism, poliției și jandarmilor rezervându-li-se rolul de forțe de represiune și poliție politică.
