În această analiză se susține că Chişinăul a reuşit să-şi stabilizeze atât economia şi finanţele, cât şi sectorul bancar, recomandând totodată guvernului să continue să cheltuie cu prudenţă şi să-şi consolideze mai departe instituţiile. Într-un interviu pe care l-a oferit Europei Libere odată cu publicarea raportului, negociatorul principal pentru Moldova în cadrul FMI, Ruben Atoyan, a detaliat aceste recomandări, dar a oferit şi o descriere a vulnerabilitîţilor noi, pe care le obţine economia moldoveană urmare a loviturilor provocate de noua pandemie. La fel, Ruben Atoyan anunţă disponibilitatea FMI de a oferi R. Moldova un credit de urgenţă de peste 100 de milioane de dolari pen tru lupta cu efectele virusului.
Europa Liberă: Într-un interviu de la începutul acestei luni, prim-ministrul Ion Chicu, ne spunea că începând din aprilie, R. Moldova ar putea începe negocierea unui nou acord cu FMI. În ce condiţii, v-aş întreba?
priorităţile –cheie pe care le-am evidenţiat... ţin de două aspecte esenţiale: guvernarea şi instituţiile
Ruben Atoyan: “Într-adevăr, Chişinăul şi-a exprimat interesul pentru negocierea unui nou aranjament cu FMI. Acest lucru l-am discutat atunci când ne-am aflat la Chişinău în perioada ianuarie.-februarie 2020. Acum, că am încheiat fostul acord cu succes, ne putem permite să ne gândim la un nou aranjament. Cât priveşte condiţiile, eu aş spune că e prematur să vorbim despre asta. Dar pot să vă spun că la şedinţa bordului din 11 martie, când s-a examinat subiectul Moldovei, nu ne-am concentrat exclusiv pe finalizarea procesului anterior, ci a fost o oportunitate să facem un pas în urmă şi să discutăm detaşat despre provocările cu care se va confrunta R. Moldova pe viitor. Şi priorităţile –cheie pe care le-am evidenţiat, priorităţi care să ne permită să mergem înainte şi să putem sprijini şi în continuare R. Moldova, ţin de două aspecte esenţiale: guvernarea şi instituţiile.
Sunt două domenii la care ţinem cu tot dinadinsul să fie îmbunătăţite în orice stat cu care lucrăm. Analizele noastre arată că R. Moldova are vulnerabilităţi semnificative în aceste două domenii. Şi acestea sunt provocările esenţiale care împiedică de fapt R. Moldova să se dezvolte şi să îmbunătăţească standardele de viaţă ale cetăţenilor. Concret, vulnerabilităţile ţin de corupţia persistentă, lipsa statului de drept, nivelul excesiv de mare al plăţilor informale. Întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu probleme fiscale care le împiedică să se dezvolte şi să fie productive. În timpul programului anterior, R. Moldova a luat măsuri susţinute pentru însănătoşirea sectorului bancar, dar vedem slăbiciuni în sectorul non-bancar, care pot reprezenta un risc major. De asemenea, legislaţia privind spălarea banilor are lipsuri semnificative. Şi nu sunt eu cel care să vă spun câtă dezamăgire produce felul cum se recuperează banii furaţi din sistemul bancar.Şi în general, trebuie să constatăm că independenţa bancară nu e încă bine înrădăcinată în mentalitatea politicienilor de la Chişinău.
Acestea sunt domeniile care credem că sunt importante să fie ţintite, astfel ca R. Moldova să poată intra cu FMI în dicuţii pe marginea unui nou acord. Şi trebuie să vă spun că la Chişinău aparent există înţelegerea deplină că acestea sunt lucrurile care trebuie făcute. Aşa că putem spune fără ezitări că viitorul angajament, dacă va exista, se va focusa pe ajustarea anume a acestor vulnerabilităţi.”
Europa Liberă: Dar acum, când toată actualitatea internaţională este dominată de criza coronavirusulul, există aşteptări peste tot în lume că vor urma tot felul de dezastre economice. Care din ele vizează R. Moldova?
Ruben Atoyan: “Într-adevăr, coronavirusul ridică mari probleme pentru statele din întreaga lume, nu doar pentru state particulare. E o problemă globală, în mod clar. Iar R. Moldova devine subiect de risc nu doar pentru că s-ar afla în mijlocul crizei, ci pentru că principalii parteneri ai ei sunt foarte mult afectaţi. Multe remitenţe vin din Italia, ţară puternic afectată de virus, multe legături sunt cu Rusia, care e sub dublă lovitură acum, şi din cauza epidemiei, şi din cauza reducerii preţului la petrol. Prin urmare, credem că pentru ţări ca R. Moldova provocările cele mai mari şi domeniile care vor avea cel mai mult de suferit sunt comerţul, remitenţele, lipsa de potential financiar, dar şi provocările interne legate de virus.
R. Moldova a intrat cu o poziţie relativ bună în criză
Economia e clar că îşi va pierde din turaţii, probabil statul nu va mai putea aduna taxele pe care spera să le adune, vor creşte cheltuielile de sănătate şi vor fi necesare măsuri de sprijin pentru oamenii de afaceri. Inclusiv aceste provocări vor constitui obiect de discuţii în cadrul negocierilor noului angajament. Noi suntem dispuşi să ne oferim sprijinul, dar mai trebuie să vă spun că R. Moldova a intrat cu o poziţie relativ bună în criză, datorită progreselor înregistrate pe perioada vechiului acord cu FMI. Faptul că s-au înregistrat acele progrese a făcut ca R. Moldova să intre în criză cu un sistem fiscal mai puternic, cu un sistem bancar mai puternic şi aceste lucruri sunt foarte importante. Noi suntem în contact permanent cu guvernul de la Chişinău, experţii noştri ţin legătură zilnică cu autorităţile şi suntem gata oricând să ne oferim sprijinul. ”
Europa Liberă: Câteva zile în urmă, FMI a anunţat că este gata să mobilizeze credite de urgenţă pentru ţările afectate de epidemie. R. Moldova poate miza pe astfel de ajutor?
Ruben Atoyan: “FMI a declarat că deține un fond de urgență de circa 50 de miliarde de dolari, care e disponibil pentru suportul unor țări ca R. Moldova. E vorba de 10 miliarde de dolari, disponibili printr-un instrument creat pentru țările cu venituri reduse, și alte 40 de miliarde de dolari care pot fi accesate prin instrumentul finanțării rapide, un instrument foarte similar, dar creat pentru alt grup de țări. Noi nu avem programe complexe, în locul lor, propunem acest tip de finanțare destinat țărilor care au fost lovite de șocuri externe, care le ajută să implementeze politici dedicate unor situații urgente cum e coronavirusul. Pentru R. Moldova, ar fi vorba despre un acces la peste 100 de milioane de dolari. Şi FMI e gata să sprijine Moldova prin acest tip de finanțare. Deocamdată nu a fost formulat vreo cerere oficială, dar Guvernul Republicii Moldova s-a interesat deja despre posibilitatea solicitării acestei forme de sprijin în cadrul acestei facilități.”
