Lista nu l-a inclus pe candidatul rus anti-război Boris Nadejdin, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a interzis să candideze pentru că ar fi găsit deficiențe în colectarea semnăturilor de susținere a candidaturii.
Nadejdin, care a strâns zeci de mii de semnături, a numit decizia de a invada Ucraina o „greșeală fatală”, fiind unul dintre puținii politicieni anti-război care și-au depus candidatura.
De asemenea, Ekaterinei Dunțova, jurnalistă TV și fostă deputată municipală care se opune războiului, i-a fost respinsă cererea de candidatură pentru că ar fi avut greșeli de completare a documentelor de candidatură.
În schimb, CEC a aprobat nominalizările lui Vladislav Davankov, vicepreședinte al Dumei ruse și membru al grupului Oamenilor Noi, Leonid Sluțki, liderul Partidului Liberal Democrat (LDPR) ultranaționalist loial Kremlinului și Nikolai Haritonov, candidatul Partidului Comunist.
Ca și la alegerile anterioare din 2018, Vladimir Putin s-a înscris la alegerile din 17 martie ca un candidat independent, fără afiliere de partid, și încă nu a publicat o platformă electorală.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la sfârșitul lunii ianuarie că rutina zilnică a lui Putin în campania electorală nu va fi mult diferită de programul său prezidențial obișnuit.
Până în prezent, Putin a participat la un singur eveniment de campanie, întâlnindu-se cu adepții săi pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri la Moscova, la sfârșitul lunii ianuarie.
În 2018, Putin a obținut aproape 77% din voturi, un număr pe care este de așteptat să-l depășească de data aceasta, având în vedere controlul deplin al Kremlinului asupra vieții politice, administrative și asupra presei din Rusia.
Observatorii independenți spun că scrutinul prezidențial din Rusia va fi de fapt un referendum legat de politicile lui Vladimir Putin, și în special de invadarea Ucrainei.
Cine mai candidează
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați au fost nominalizați de partidele politice reprezentate în Dumă și înregistrați drept candidați. Ei nu pun la îndoială în mod direct politicile lui Putin.
Leonid Sluțki a fost nominalizat de Partidul Liberal Democrat, care, în ciuda numelui său oficial, reprezintă în mod tradițional un electorat naționalist de dreapta.
Vladislav Davankov, un parlamentar rus, a fost nominalizat de Partidul Oameni Noi, care este orientat spre afaceri și oficial liberal, dar prietenos cu Kremlinul.
Nikolai Haritonov este candidatul Partidului Comunist, în mod tradițional a doua cea mai puternică forță politică din Rusia. În timp ce partidul critică uneori politicile sociale ale Kremlinului, cum ar fi dependența sa de politicile liberale de piață, nu a făcut campanie deschisă împotriva lui Putin.
Deși rezultatele scrutinului sunt evidente, observatorii spun că ceilalți politicieni candidează dintr-o varietate de motive, altele decât câștigarea alegerilor. Unii sunt încurajați de Kremlin să facă acest lucru pentru a adăuga o aparență de legitimitate cursei, spun analiștii. Alții doresc să folosească campania pentru a câștiga notorietate.
Cum se vor desfășura alegerile
Rușii vor avea la dispoziție trei zile pentru a-și exprima votul în cadrul unui nou sistem introdus în 2020 în timpul pandemiei Covid, conceput să reducă aglomerările din secțiile de votare.
Criticii afirmă însă că votul de trei zile face mai dificilă corectitudinea votului și prevenirea fraudei.
Perioada electorală începe la 17 februarie.
Monitorizarea alegerilor de către grupuri rusești externe și independente va fi împiedicată de legislația care limitează astfel de activități. Mai mult, observatorii independenți sunt vizați de autorități. Șeful principalului organism neguvernamental de monitorizare a alegerilor a fost arestat în august 2023.
Mai mult, nici observatorii OSCE nu au fost invitați să monitorizeze alegerile prezidențiale din Rusia.
În 29 de regiuni rusești, inclusiv în Crimeea anexată și Sevastopol, oamenii vor avea posibilitatea de a vota electronic.
În regiunile ucrainene care au fost anexate de Rusia în 2022, oamenilor li se va permite să voteze cu pașapoartele ucrainene, a transmis comisia electorală.
Autoritățile moldovene au anunțat că permit organizarea alegerilor la o singură secție de votare, la ambasada F. Ruse din capitală. În trecut, rușii au deschis numeroase secții de votare în regiunea transnistreană. Guvernul de la Chișinău a avertizat F. Rusă că repetarea acestei practici ar fi inacceptabilă.
Articol preluat de la Europa Liberă România.