Președintele rus Vladimir Putin a promulgat legea care extinde definiția așa-numiților „agenți străini” pentru a include orice persoană care se află „sub influență străină”, o modificare despre care observatorii spun că va facilita și mai mult reprimarea criticilor.
Legea semnată la 14 iulie va intra în vigoare la 1 decembrie.
Conform vechii versiuni a legii, „agenți străini” erau indivizi sau organizații finanțate din străinătate și care se implică în activități cu tentă politică, iar procurorii trebuiau să dovedească existența asistenței financiare sau materiale externe.
Din 2012, când a fost adoptată prima versiune a legii „agenților străini”, aceasta a fost succesiv extinsă de la ONG-uri, la indivizi, la organizații de presă și jurnaliști, totul pentru a facilita reprimarea vocilor disidente, dar și a informațiile care contravin „liniei oficiale” a Kremlinului.
Persoanele care sunt etichetate oficial ca „agenți străini” nu vor mai putea primi subvenții de stat pentru activități creative, nu vor mai putea lucra ca profesori, nu vor mai putea organiza evenimente publice și nu vor mai putea lucra pentru organizații care distribuie informații.
Potrivit legii, cele patru registre existente ale agenților străini vor fi contopite într-un singur nomenclator al „agenților străini”.
Noi restricții după invazia din Ucraina
Tot joi, Putin a semnat și legea care redefinește „activitatea politică”, pentru a include o prevedere vagă despre „instigare la acţiuni împotriva securităţii Rusiei”.
În viitor, îndemnurile publice ale unor indivizi de a acţiona împotriva securităţii Rusiei pot fi pedepsite cu doi până la patru ani închisoare. Pedeapsa poate ajunge la cinci ani închisoare în cazul unor îndemnuri difuzate de mass-media şi la şapte ani de închisoare, dacă sunt făcute în grup organizat.
O altă măsură prevede o pedeapsă care poate ajunge până la 20 de ani de închisoare pentru orice cetăţean care participă la un conflict într-o ţară străină contravenind intereselor Rusiei.
Vladimir Putin a semnat, de asemenea, un text ce prevede amenzi şi chiar pedepse cu închisoarea care pot ajunge la şapte ani pentru oricine deţine secrete de stat şi care călătorește în străinătate fără autorizare prealabilă.
Aceste texte fac parte dintr-un pachet de legi adoptate în ultimele săptămâni de Parlamentul rus şi cărora le lipsea doar semnătura președintelui pentru a putea intra în vigoare, precizează AFP.
De la lansarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, autorităţile ruse și-au intensificat campania împotriva criticilor regimului dar mai ales a celor care critică războiu.În limbaj oficial, aceștia se fac vinovați de „subminarea imaginii armatei ruse”, așa cum războiul din Ucraina este, tot în limbaj oficial, o „operațiune militară specială”, și riscă ani grei de închisoare.
Mai mulţi ruşi, opozanţii Ilia Iaşin şi Vladimir Kara-Murza, dar şi simpli cetăţeni, au fost deja puși sub acuzare pentru asemenea „crime”, și sunt în aşteptarea proceselor.
Săptămâna trecută, pentru prima dată un oficial ales, consilierul municipal moscovit Alexei Gorinov, a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru că a criticat războiul din Ucraina.
Istoria unei legi controversate
Legea „agenților străini” a fost adoptată inițial în 2012, ținta ei fiind, în primul rând, organizațiile neguvernamentale și grupurile pentru apărarea drepturilor omului care erau, fie și parțial, finanțate din străinătate. Fundația Soros pentru o societate deschisă este un exemplu clasic, dar și organizația Golos, cea mai veche structură independentă din Rusia de monitorizare a alegerilor. Ambele și-au încetat activitatea. În ultimele luni, legea „agenților străini” a mai făcut o victimă de renume: organizația Memorial, înființată încă la sfârșitul epocii sovietice. Memorial se dedicase încă de la sfârșitul anilor 1980 cercetării crimelor comise în timpul Uniunii Sovietice și promovării drepturilor omului în Rusia și fostele republici sovietice.
Destul de repede, legea a fost extinsă pentru a cuprinde organizațiile media, jurnaliști individuali, vloggeri și practic pe oricine care primește bani din afara Rusiei și, în ochii Kremlinului, are o activitate sau opinie politică.
Organizația noastră media, Europa Liberă/Libertatea are 18 jurnalişti de origine rusă pe lista „agenţilor străini”.
În martie, Europa Liberă/Libertatea și-a încetat activitatea în Rusia după ce autoritățile au deschis o procedură de faliment împotriva instituției noastre independente, finanțată de Congresul american. Concomitent, poliția își intensificase presiunile asupra jurnaliștilor Europei Libere/Libertatea.
Procedura de faliment se baza pe faptul că Europa Liberă/Libertatea a refuzat consecvent să plătească amenzile la care fusese condamnată, tocmai pentru că nu se conforma prevederile legi „agenților străini”. Este vorba de amenzi care se ridică între timp la milioane de dolari.
Europa Liberă/Libertatea a contestat, de la bun început, catalogarea drept „agent străin”, pentru că sugerează ideea că ar fi „un inamic al poporului”. Altă sintagmă cu o lungă istorie sovietică.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
