Linkuri accesibilitate

Rusia lui Putin: cine seamănă instabilitate culege revoluții


Președintele rus Vladimir Putin (dreapta) dând mâna cu omologul său kirghiz Sooronbay Jeenbekov, contestat în aceste zile în țara sa. Soci, 28 septembrie 2020

Marea Britanie s-a alăturat astăzi Franței și Germaniei cerând impunerea de noi sancțiuni UE Rusiei pentru implicare, considerată sigură de aceste țări, în otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi.

Acesta e doar ultimul dintr-o serie întreagă de eșecuri cumulate ale Kremlinului care indică o indiscutabilă erodare a influenței lui Putin.

Rusia lui Putin: cine seamănă instabilitate culege revoluții
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:08 0:00
Link direct

Principalul semn sunt de altfel neîncetatele crize, seria de incidente, unele cu manifestări violente, care au loc repetat în țările ce fac parte din zona pe care Rusia o numește „străinătatea apropiată” («Ближнее Зарубежье»), altfel zis fostele republici sovietice. Bielorusia, conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, iar acum Kirghizia.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus de pildă astăzi că situația din Kirghizia e „un haos”​, dar acel haos este în același timp semnul unui eșec al politicii Kremlinului în regiune, la fel de mult pe cât e haosul repetitiv de la Minsk.

Asta, desigur, afectează imaginea lui Putin de măestru strateg pe scena internațională. Putin a intervenit în Siria în ultimii ani și, în ciuda refuzului oficial de a admite asta, este un fapt acceptat acela că Rusia a intervenit eficace în alegerile din SUA și din alte țări occidentale. Reputația de profesionalism în destabilizare e stabilită, de aceea cade greu, pentru reputația Kremlinului, faptul că evenimente precum războiul din Caucaz sau revoluția protestatară din Kirghizia au loc în mod spontan, necontrolat, și par a lua Kremlinul prin surprindere.

În Caucaz, de pildă, Putin caută din greu să păstreze un echilibru între cele două părți, Armenia și Azerbaidjanul, însă de la o zi la alta asta se dovedește imposibil, mai ales după intervenția stridentă a Turciei lui Erdogan, care ia partea Azerbaidjanului turcofon.

Dar Putin are probleme și acasă, cu pandemia rău controlată oficial și cu otrăvirea lui Navalnîi. De fapt, pandemia și otrăvirea lui Navalnîi pun în evidență cât de mult Putin mizează, sau a mizat până acum, pe succesele în străinătate ale Rusiei. Cât de obsedat a fost până acum Putin de aceste succese în străinătate se vede și din lista liderilor care au sunat pentru a-i ura La mulți ani miercurea trecută, când el a împlinit 68 de ani. Din cei 12 lideri care au sunat, doar trei - din Israel, India și Cuba - conduc țări din afara fostei URSS.

Pentru unele din țările aflate în plină criză din „vecinătatea apropiată”, Armenia sau Kirghizia, problema nici nu una de alegere între Rusia și occident, ci una de supraviețuire statală în forma actuală.

La rândul ei, Moscova dorește să evite repetarea unor situații cum a fost Maidanul, în Ucraina, care a dus de facto la ruperea și ieșirea țării din spațiul post-sovietic dominat de Rusia.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG