Într-o perioadă de incertitudine politică prelungită datorată alegerilor încheiate în coadă de pește, R. Moldova a cam rărit, cel puțin la nivel public, contactele cu partenerii ei tradiționali, estici sau vestici. Lucrurile par însă să se schimbe: președintele Igor Dodon a anunțat sosirea vicepremierului rus Dmitri Kozak, iar de la Bruxelles urmează să sosească în vizită comisarul UE pentru extindere și bună vecinătate Johannes Hahn. Ce semnificație ar putea avea aceste vizite?
Preşedintele Igor Dodon, care îşi continuă călătoria printr-o serie de state mai mari şi mai mici din Asia Mijlocie, continuă să facă de acolo anunţuri importante privind politica moldoveană. Din Kazakhstan, după o întrevedere cu liderul rus, Vladimir Putin, şeful statului anunţa ieri vizita la Chişinău a emisarului Kremlinului pentru cooperarea economică cu R. Moldova, Dmitri Kozak. Azi deja, din Bașkortostan, Igor Dodon este citat de agenţia rusească TASS cu declaraţia precum că speranţa sa este că în următoarele zece zile, la Chişinău va fi creată o coaliţie capabilă să apropie R. Moldova de Rusia, în caz contrar va dizolva Parlamentul.
Declaraţia vine într-un moment în care la Chişinău s-a confirmat oficial venirea, luni, odată cu Kozak, a comisarului european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, şi a directorului oficiului pentru afaceri din Europa de Est al Departamentului de Stat al SUA, Brad Freden, ceea ce a declanşat mai multe speculaţii, cea mai frecventă fiind cea că PD şi PSRM se pregătesc să creeze o coaliţie, mijlocită de Rusia, iar comisarul Hahn şi reprezentantul Departamentului de Stat american vin să verifice această informaţie.
Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice:
„În R. Moldova există această „cultură” de a atrage jucători externi în cumetria moldoveanească, ca să-i folosească în interesele proprii şi să menţină controlul unui stat capturat, a unei zone gri între est şi vest şi să facă bani în continuare. Cred că sarcina aceasta a actorilor politici moldoveni va fi şi de data aceasta”.
„Şi comisarul european, şi reprezentantul SUA poate cred că ar putea fi creată o coaliţie în R. Moldova care ar asigura dezvoltarea R. Moldova. Eu, sincer să fiu, nu cred că există aşa o oportunitate. Actualmente, eu cred că politica UE vizavi de R. Moldova este menţinerea stabilităţii. Deja nu mai este vorba despre asociere, despre intrarea în UE. Dar e important pentru UE ca să nu fie o criză majoră în R. Moldova”, mai adăugă expertul.
Diplomaţia moldoveană nu a făcut deocamdată public vreun program al întâlnirilor, ci doar a confirmat vizitele comisarului Hahn şi a demnitarului Departamentului de Stat american.
Nici preşedinţia nu a anunţat detalii despre întrevederile pe care plănuieşte să le aibă la Chişinău Dmitrii Kozak, vicepremierul rus care vine pentru prima dată R. Moldova din momentul numirii sale de către preşedintele Putin să reprezinte Kremlinul în relaţia cu R. Moldova.
Printre avertismentele pe care unii politicieni, foşti sau actuali, cu viziuni pro-occidentale le-au transmis partidelor parlamentare considerate pro-vestice e cel că a accepta să se întâlnească cu Kozak pentru discuţii despre politica internă moldoveană ar însemna să recunoască supremaţia Rusiei asupra regiunii şi că fără ea Chişinăul nu ar fi capabil să-şi rezolve problemele politice.
