Pentru prima dată de la lansarea invaziei rusești în Ucraina, Gazprom a oprit livrările de gaze spre doi clienți din Uniunea Europeană: Polonia și Bulgaria, acuzate că nu și-au achitat facturile pe aprilie în ruble, conform noilor cerințe ale Moscovei.
În martie, președintele Vladimir Putin a decis ca toate țările „neprietene” (categorie care include toate țările UE) să plătească pentru energia rusească în ruble, deși majoritatea contractelor sunt încheiate în dolari sau euro. A fost în primul rând o măsură pentru a susține rubla, care se devalorizase cu peste 50% imediat după începerea invaziei rusești în Ucraina.
Este prima dată că Gazprom oprește livrările spre o țară a blocului pan european, pe fundalul invaziei rusești din Ucraina și a sancțiunilor internaționale drastice impuse Moscovei din acest motiv. Nu este însă prima dată că livrările de energie, petrol sau gaz, sunt folosite ca „monedă de schimb” în confruntările Rusiei cu Occidentul.
După ce s-a confirmat oprirea gazelor spre Polonia și Bulgaria, Uniunea Europeană a acuzat Moscova de „șantaj”.
„Anunțul făcut de Gazprom că oprește unilateral livrarea de gaz către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat.
„Suntem pregătiți pentru acest scenariu... Statele membre au planuri alternative pentru un astfel de scenariu, le-am elaborat împreună”, a adăugat von der Leyen.
Polonia a confirmat întreruperea aprovizionării, care însă nu-i provoacă mari probleme.
Polonia a precizat că pe de o parte, rezervele sale subterane sunt pline în proporție de circa 70% iar consumul de gaze este oricum redus, odată cu apropierea verii.
Compania poloneză de stat PGNiG, care cumpără aproximativ 60% din gazul rusesc importat de Polonia și livrat de Gazprom prin conducta Yamal, a declarat că oprirea gazelor este „o rupere a contractului, pentru care ar putea cere despăgubiri”.
Mai mult, PGNiG a precizat că Polonia intenționează oricum să oprească importul de gaz rusesc până la sfârșitul anului, când expiră actualul contrat cu Gazprom pe termen lung. În viitor, se va alimenta din Norvegia, prin noua conductă Baltic Pipe, care are capacitatea de a înlocui livrările rusești prin conducta Yamal.
Situația Bulgariei este mai complicată, pentru că 90% din consum este acoperit de gazul rusesc. Cu toate acestea, într-o primă reacție, ministerul Energiei din Bulgaria a asigurat că nu va limita consumul de gaze, cel puțin pentru o lună, timp în care caută alternative la gazul rusesc, cu sprijinul Uniunii Europene.
Mai mult, Bulgaria spune că și-a plătit deja integral livrările de gaze din aprilie și a acuzat Gazprom că și-a încălcat contractul.
„În acest moment, gazul natural este folosit mai mult ca armă politică și economică în războiul actual [din Ucraina]”, a declarat ministrul bulgar al energiei, Alexander Nikolov.
El a adăugat că Bulgaria urmează strategia Uniunii Europene, care a cerut țărilor membre să nu se supună cererilor Rusiei de a plăti în ruble.
Mai precis, este vorba despre noul mecanism de plată, creat la Gazprombank – bancă ce în curând ar putea fi lovită de următorul pachet de sancțiuni europene, discutat acum la Bruxelles.
Gazprom cere clienților din ceea ce Kremlinul numește țări „neprietenoase” să deschidă două conturi la Gazprombank: unul în ce valută străină vor, altul în ruble. Clienții își pot achita facturile în valuta dorită, care este însă schimbată – de Gazprombank – în ruble, și vărsată concernului Gazprom. O manevră ce încalcă sancțiunile europene gândite să limiteze tocmai capacitatea băncilor rusești de a controla piața valutară, implicit de a sprijini rubla.
S-ar putea ca sistarea livrărilor de gaze să fie și o încercare de a proteja Gazprombank de eventualele sancțiuni, dacă Moscova poate face din această bancă placa turnantă a tuturor tranzacțiilor financiare între Gazprom și clienții săi din UE, remarcă un analist economic pentru săptămânalul german Hadelsblatt.
Pentru moment, celelalte țări „neprietenoase” nu au probleme cu livrările de gaze rusești.
Austria, care a continuat să plătească pentru gazul rusesc în euro, declara pe 27 aprilie dimineață că livrările continuă fără restricții. Austria primește aproximativ 80% din gazul său din Rusia.
Nici Germania nu plătește pentru gazul rusesc în ruble, iar importurile de la Gazprom acoperă peste 55% din consum. Ministerul german al energiei asigura miercuri dimineața că livrările sunt normale și situația este sub control. Gazoductul Yamal, care alimentează și Polonia, se oprește în Germania.
Ungaria este singura țară din UE care s-a declarat de la bun început dispusă să plătească în ruble, pentru a nu „periclita securitatea energetică” a populației, a spus premierul Viktor Orbán, cunoscut pentru relația sa strânsă cu Putin.
Pe 27 aprilie, Budapesta confirma că primește gaz rusesc în mod normal prin conducta dintre Bulgaria și Serbia.
„Vreau să asigur pe toată lumea că oprirea livrărilor de gaze către Bulgaria nu înseamnă și oprirea tranzitului gazelor prin Bulgaria” a scris ministrul de externe ungar Péter Szijjártó pe Facebook.
Invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile în lanț impuse de Occident ca reacție, au scos și mai tare în evidență interdependența dintre Rusia și partenerii săi europeni.
Rusia acoperă în acest moment aproape 40% din importurile de gaze ale Uniunii Europene, pe departe cel mai mare furnizor.
Pe de altă parte, potrivit șefului politicii externe a UE, Josep Borell, numai de la începerea invaziei rusești, Uniunea Europeană a plătit Moscovei peste 35 de miliarde de euro pe energia furnizată. Bani folosiți să finanțeze și războiul din Ucraina.
Motiv pentru care UE încearcă acum, în ritm accelerat, să-și reducă dependența energetică de Rusia.
Blocul comunitar a impus deja un embargo pe importurile de cărbune. Se așteaptă, probabil săptămâna care urmează, o decizie de a renunța treptat la petrolul rusesc.
Rămâne gazul.
