În societatea moldovenească discuțiile în jurul propunerii Partidului Democrat de trecere la sistemul de vot uninominal continuă. Promisiunile că noul sistem uninominal va asigura „controlul cetățenilor asupra politicienilor” au convins 800 de alegători să semneze listele cu care au mers la cetățeni democrații, autorii acestui proiect de lege. Dar constituționalistul Nicolae Osmochescu a declarat Europei Libere că cel mai probabil consensul va fi în jurul ideii sistemului mixt.
Nicolae Osmochescu: „Mă miră faptul că mulţi spun că sistemul nu trebuie de schimbat, că el este corect. Dar dacă un lucru nu dă un rezultat bun, nu merge bine, oriunde, inclusiv în sistemele politice electorale, urmează ca ele fie să fie schimbate, fie modificate, fie modernizate. Sistemul pe liste de partid s-a dovedit în Republica Moldova a fi unul neeficient absolut. Motivul este că noi nu avem un sistem politic consolidat şi bine plasat în teritorii. Noi avem peste 50 de partide şi mişcări politice, dintre care cinci-şase în ultimii ani luptau pentru putere. Dar se includeau în lupta pentru putere până la 15-16 partide şi partide foarte mici care din start era clar că nu vor obţine niciun procent şi nu vor trece pragul electoral.”
Europa Liberă: Unii cetăţeni zic că partidele au ajuns să fie un business. Pentru că multe formaţiuni politice s-au vândut, s-au cumpărat.
Nicolae Osmochescu: „Aceasta afirm şi eu.”
Europa Liberă: Şi de aici neîncrederea cetăţenilor în partide.
Nicolae Osmochescu: „Desigur că da. Toată lumea cunoaşte că trei partide s-au vândut peste noapte de la un lider la altul, fără mari schimbări în denumire chiar, dar de programe nici nu vorbim, că program, practic, nu are nimeni.”
Europa Liberă: Şi dacă au fost compromise partidele, acum credeţi că acest vot uninominal ar fi un colac de salvare pentru clasa politică?
Nicolae Osmochescu: „Şi în politică, şi în sistemul electoral totul este relativ. Dar aceasta poate duce la altceva. Ce înseamnă vot uninominal? Votul uninominal înseamnă că pentru un mandat de deputat luptă mai mulţi candidaţi într-o circumscripţie stabilită de Comisia Electorală Centrală în conformitate cu suprafaţa teritoriului, în primul rând, şi cu numărul de populaţie activă cu drept de vot.”
Europa Liberă: Şi câte circumscripţii are Moldova?
Nicolae Osmochescu: „Ar trebui să fie, după toate, atâtea câte sunt unităţi administrativ-teritoriale, dar ele nu trebuie să coincidă strict cu hotarele administrative.”
Europa Liberă: Raionul Basarabeasca nu poate fi comparat cu raionul Orhei.
Nicolae Osmochescu: „Desigur că nu poate.”
Europa Liberă: Nici cu Bălţiul.
Nicolae Osmochescu: „Nu trebuie să fie examinate numai din punct de vedere al suprafeţei şi al populaţiei, dar ambele aspecte. Şi unde numărul de alegători e mai mare decât în alt raion, nu e nimic dacă se schimbă circumscripţia electorală, un pic se modifică. Eu o numesc redemarcare a unităţilor administrativ-teritoriale, aşa cum se modifică şi frontierele de stat, modificăm un pic hotarele.”
Europa Liberă: Dar raioanele sunt de trei ori mai puţine decât 101 deputaţi din Parlament.
Nicolae Osmochescu: „Atunci putem face într-un raion unde numărul populaţiei e mare două circumscripţii electorale.”
Europa Liberă: Chişinăul va avea mai multe circumscripţii.
Nicolae Osmochescu: „Chişinăul poate avea şapte-opt. Aceasta şi înseamnă că trebuie de combinat şi de armonizat crearea circumscripţiilor electorale.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că într-o circumscripţie vor fi mai mulţi candidaţi în deputaţi.
Nicolae Osmochescu: „Da.”
Europa Liberă: Candidaţii aceştia vor fi independenţi sau vor fi trimişi de partide?
Nicolae Osmochescu: „Ei pot fi propuşi de partid, dar merg independent. Dar vor avea susţinere de partid în ceea ce priveşte agitaţia, propaganda, ajutorul material, materiale de publicitate care vor fi plasate, organizarea diferitelor întruniri cu electoratul. Aşa cum a fost în anii ’90.”
Europa Liberă: Care sunt dezavantajele?
Nicolae Osmochescu: „Partea rea e că cei care promovează ideea sistemului uninominal spun: „Acesta este deputatul tău, trebuie să îl cunoşti şi trebuie să ai dreptul să-l revoci”, nu este adevărat.”
Europa Liberă: Deci, mandatul imperativ aici e.
Nicolae Osmochescu: „Mandatul imperativ nu poate fi în niciun caz realizat sub nicio formă.”
Europa Liberă: Cel puţin, trebuie modificat şi un articol al Constituţiei.
Nicolae Osmochescu: „Trebuie mai multe modificate. Dar, în primul rând, desigur, articolul 68, care spune că orice mandat imperativ este nul.”
Europa Liberă: Dar aceasta prinde la cetăţean, anume faptul că: „Deputatul tău în circumscripţia ta, va fi soarta lui în mâinile tale, pentru că tu îl vei putea revoca”. Şi aceasta prinde la alegător.
Nicolae Osmochescu: „Prinde şi e foarte bine că prinde, într-o măsură. Pentru că întotdeauna ai putea insista: „Tu ai fost ales în circumscripţia noastră, presupunem, Durleşti, fii bun şi vino şi spune cu ce vă ocupaţi voi. Nu numai cum promovezi interesele durleştenilor, pentru că tu de acum promovezi interesele poporului”. Conform aceluiaşi articol 68 din Constituţie, din momentul alegerii şi validării mandatului de deputat, deputatul se află în serviciul poporului. Şi al doilea punct spune că mandatul imperativ este nul.”
Europa Liberă: Dar mulţi cred că se încearcă cetăţeanul să fie îmbătat cu apă rece. Pentru că o persoană puţin ce poate rezolva şi într-o circumscripţie. Interesele statului vor domina interesele unei circumscripţii.
Nicolae Osmochescu: „Corect. Trecem la un alt aspect. Atunci în mod obligatoriu, pur psihologic şi din punct de vedere politico-juridic îi va impune pe toţi deputaţii să conlucreze între ei şi să găsească aceea ce noi numim consens. Nu va fi o declaraţie: „Eu sunt în opoziţie, tu eşti acolo. Noi am trecut toţi prin circumscripţii uninominale, noi toţi avem un program anumit, noi toţi avem anumite angajamente faţă de electoratul nostru, dar, în primul rând, pentru noi este important interesul naţional, interesul poporului’.”
Europa Liberă: Cum se creează majoritatea parlamentară care va învesti guvernul?
Nicolae Osmochescu: „Toţi care trec formează majoritatea parlamentară.”
Europa Liberă: Şi care va fi opoziţia?
Nicolae Osmochescu: „Dacă se vor forma fracţiuni parlamentare...”
Europa Liberă: Şi fracţiunile e o problemă cum se formează.
Nicolae Osmochescu: „Da. Se vor forma fracţiunile parlamentare după alte principii, nu după principiul apartenenţei la un partid sau altul.”
Europa Liberă: Care va fi opoziţia, domnule Osmochescu, în cazul schimbării sistemului electoral?
Nicolae Osmochescu: „Se va demonstra în momentul dezbaterii actelor legislative în Parlament.”
Europa Liberă: Şi azi sunt în opoziţie, mâine sunt cu majoritatea?
Nicolae Osmochescu: „Dar de ce nu? Dacă eu consider că o lege are carenţe, că o lege nu este bine pregătită eu mă voi abţine de la vot şi nu va trebui să mă supun disciplinei de partid. Dacă şeful partidului a spus: „Votează aşa”, se votează numai aşa.”
Europa Liberă: Admiteţi că PD ar putea să facă un pas înapoi şi să accepte sistemul mixt sau se va bate până la urmă pentru uninominal?
Nicolae Osmochescu: „Promovarea ideii de sistem uninominal e o linie strategică care, până la sfârşit, şi-au dat foarte bine seama că nu e bine, dar s-a lăsat o portiţă ca să se retragă şi să zică: „Da, dacă nu se doreşte sau toţi sunt contra unui sistem strict uninominal, atunci, bine, mergem pe linia mixtă”. Aşa cum se practică în multe ţări, o parte trece pe linia de partid, o parte trece pe sistemul uninominal. Şi atunci şi varza e întreagă, şi capra e sătulă.”
Europa Liberă: Moldova şi aşa e un stat divizat, votul geopolitic a scindat mult societatea moldavă.
Nicolae Osmochescu: „Sigur că da.”
Europa Liberă: Acum, când se cere un consens larg în societate pe marginea acestui subiect de schimbare a sistemului electoral, cum înţelegeţi dumneavoastră acest consens? Pentru că, deocamdată, e o confruntare între putere şi opoziţie.
Nicolae Osmochescu: „Este o confruntare deschisă.”
Europa Liberă: Ce înseamnă un consens larg în societatea moldavă astăzi, când e atâta gâlceavă, atâta duşmănie, atâta neîncredere?
Nicolae Osmochescu: „Un consens se poate de obţinut inclusiv prin introducerea unui nou sistem electoral, care ar putea aduce la putere personalităţi noi, dar şi un partid sau două puternice care vor lupta şi în viitor pentru puterea politică în stat. Dar aceste partide trebuie să aibă cât de cât o platformă mai mult sau mai puţin comună. Pentru că noi acum vedem că partidele şi de la guvernare, şi din opoziţie au platforme politice contrar opuse, polarizate. Şi aşa a fost din 1994: unii erau pentru CSI, alţii erau pentru Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Şi dacă în Parlament ajung două forţe, democraţii şi socialiştii, ce se întâmplă cu viitorul Moldovei?
Nicolae Osmochescu: „Se va întâmpla că îşi vor da seama foarte bine că, dacă luptă numai pentru interesele lor de partid...”
Europa Liberă: Unul e pro-european, altul e pro-rus.
Nicolae Osmochescu: „…nu au şanse mai departe la o viaţă politică de succes. Şi atunci vor fi impuşi să-şi aleagă un singur obiectiv, de bază, fundamental şi să lupte pentru obţinerea acestui obiectiv.”
Europa Liberă: În Moldova consens politic nu prea aşa de uşor se găseşte.
Nicolae Osmochescu: „Dar prin mijloace diferite. Aceasta e esenţa unei lupte politice.”
Europa Liberă: Acum e suficient să spunem că s-au găsit voturi în Parlament şi legea poate fi schimbată fără niciun efort?
Nicolae Osmochescu: „E suficient. Şi eu aceasta am afirmat liber. Partidul Democrat, practic, are suficiente voturi, inclusiv pentru a modifica Constituţia, în cel mai apropiat timp. Şi atunci când vorbim că sistemul uninominal va duce la o dictatură a unui partid, da, există aşa un pericol. Dar aceasta nu înseamnă că, dacă există ursul sau lupul în pădure, eu nu trebuie să intru în pădure. Trebuie să intru şi să încerc să găsesc limbă comună cu acelaşi lup sau cu acelaşi urs şi să mergem înainte. Şi atât.”
Europa Liberă: Dumneavoastră rămâneţi la ideea pe care aţi mai enunţat-o, tot la microfonul Europei Libere, că s-ar putea sistemul mixt să fie compromisul la care vor ajunge forţele politice şi societatea.
Nicolae Osmochescu: „Sper şi sunt convins că aşa va fi. Aceasta este unica şansă pentru ca noi să demonstrăm că avem capacitatea de a gândi responsabil politic şi logic şi de a realiza aceasta prin stabilirea unui sistem mixt, o parte prin circumscripţii uninominale, o parte pe liste de partid. Şi atunci se va ajunge la un echilibru, la o armonie şi între partide, şi în societate. Sistemul mixt nu pot spune că este un colac de salvare, dar este un sistem care va aduce la o stabilitate ca prim pas şi la o evoluţie pozitivă în viitor şi ca efect, şi ca şi consecinţă.”
