Institutul German pentru Drepturile Omului (DIMR) consideră că există toate premisele legale pentru scoaterea în afara legii a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).
Asta rezultă dintr-o analiză dată publicităţii la Berlin, realizată de juristul Hendrik Cremer. (Textul integral este disponibil pe internet: Warum die AfD verboten werden könnte. Empfehlungen an Staat und Politik, Deutsches Institut für Menschenrechte, Berlin 2023.) Precizăm că Instititutul German pentru Drepturile Omului (DIMR) este finanţat de către Bundestag (Parlamentul Federal).
Autorul studiului ajunge la concluzia că obiectivul acestui partid constă în înlăturarea ordinii liberal-democratice din Germania.
Partidul, înfiinţat în anul 2013, s-a radicalizat treptat, iar din punct de vedere programatic împărtăşeşte idei naţionalist-rasiste. Aceste idei s-au manifestat nu numai în interiorul grupului care-şi spunea „Aripa” („Der Flügel”) şi care, între timp, a fost dizolvat. Liderul acestui grup, Björn Höcke, este una dintre figurile intens mediatizate ale partidului. Asta şi datorită faptului că este preşedintele secţiunii regionale al partidului din landul răsăritean Turingia şi membru al landtagului (adică al parlamentului regional).
Procuratura a deschis acum o anchetă, învinuindu-l pe Höcke de folosirea unor lozinci naziste. Pentru a putea declanşa urmărirea penală, s-a cerut ridicarea imunităţii parlamentare. Lui Höcke i se impută că în timpul unui discurs electoral a folosit în public lozinca: „Totul pentru Germania” („Alles für Deutschland”). Această lozincă de luptă, aparţinea batalioanelor de asalt (SA) ale Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP). Legislaţia germană penalizează folosirea limbajului şi simbolisticii naziste.
În Germania, Höcke este faţa cea mai vizibilă a extremismului de dreapta. În urma unei decizii a justiţiei, el poate fi calificat în presă drept fascist. Höcke a încercat prin intermediul justiţiei să interzică presei folosirea calificativului amintit. Opinia publică democratică îl percepe, de altfel, ca negaţionist, din cauza faptului că a bagatelizat Holocaustul şi a descris Memorialul victimelor regimului nazist din Berlin drept un „monument al ruşinii”.
Terminologie greşită
Analiza amintită încearcă să disperseze şi anumite clişee folosite de mass-media pentru a descrie acest partid. În loc să se spună că este vorba despre un partid extremist de dreapta, se folosesc atribute ca „partid populist” sau „partid parţial radical de dreapta”. Această terminologie contribuie la bagatelizarea partidului, sugerând că AfD poate fi perceput ca o formaţiune politică normală, integrată în sistemul democrat.
Scoaterea în afara legii a formaţiunii poate fi iniţiată de către guvernul german sau de către Bundestag, parlamentul federal.
În sondaje, AfD este la egalitate cu social-democraţii
Partidul AfD este prezent în aproape toate parlamentele regionale, cât şi în Bundestag. Relevanţa acestei prezenţe şi propaganda intensivă a activiştilor partidului care profită de criză social-economică actuală se reflectă în ultimele sondaje, date publicităţii la începutul lunii iunie. Potrivit acestor sondaje, la nivel naţional, 18 la sută din electoratul german ar vota cu AfD.
Sondajul este alarmant pentru că oglindeşte o scădere semnificativă a încrederii electoratului în partidele democratice tradiţionale. AfD a ajuns să aibă un număr egal de votanţi cu cel al Partidului Social-Democrat (SPD).
Institutul German pentru Drepturile Omului este de părere că ascensiunea politică a AfD poate fi stopată numai dacă partidele democratice se distanţează credibil de această formaţiune extremistă. Deşi formaţiunile democratice susţin că nu vor încheia alianţe cu AfD, în plan local există deja colaborări în cadrul primăriilor.
În analiza citată se recomandă tuturor instituţiilor democratice să combată orice formă de rasism, antisemitism şi extremism de dreapta şi, de asemenea, să nu se admită prezenţa unor membrii AfD în armată, justiţie, poliţie sau în rândurile funcţionarilor publici.
Dimensiunea ideologică rasist-naţionalistă a Afd se regăseşte în documentele programatice ale partidului. Deja în programul din 2016 se pledează pentru impunerea „idealului cultural” bazat pe o „populaţie omogenă” şi pentru combaterea „curentelor culturale de import”. Desigur, partidul evită să utilizeze argumente biologist-rasiste din perioada nazistă, întrebuinţând termeni împrumutaţi din domeniul culturii şi religiei, cu scopul de a sugera ceea ce mai toate partidele extremiste de dreapta numesc „marea resetare”.
