Linkuri accesibilitate

Câte secții de votare vor fi, totuși, pentru transnistreni?


Campania electorală se încheie cu o nouă dispută despre numărul secțiilor de votare, de data aceasta fiind vorba de secții pentru alegătorii din stânga Nistrului. Dacă partidele pro-europene au pierdut o bătălie cu Comisia Electorală Centrală atunci când au cerut mărirea substanțială a secțiilor pentru diaspora, acum sunt pe cale să piardă o bătălie și partidele pro-ruse.

Câte secții de votare vor fi, totuși, pentru transnistreni?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00
Link direct

Joi seara, Curtea de Apel Chișinău a spus că trebuie redus drastic numărul de 41 de secții preconizat de CEC pentru alegătorii transnistreni. Nu a fost o decizie definitivă iar procesul se află acum la Curtea Supremă de Justiție. Dar argumentele Curții de Apel sunt solide.

Într-o motivație pe 38 de pagini, Curtea de Apel Chișinău a spus azi că Comisia Electorală Centrală nu a respectat criteriile prevăzute de lege atunci când a decis deschiderea a 41 de secții pentru locuitorii regiunii estice. Unul dintre aceste criterii e numărul de participanți la un scrutin anterior. La cel prezidențial, din 2020, din regiune au participat în jur de 30 de mii de cetățeni, capacitatea unei secții de votare e de 3 mii de oameni, prin urmare la scrutinul de duminică sunt suficiente 10, cel mult 12 secții de votare, a explicat instanța.

Această hotărâre, devenită cunoscută încă de joi seară și contestată la CSJ de comisia electorală centrală înainte să apară motivația, a înfuriat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. La un protest organizat azi la sediul CSJ, Igor Dodon a spus, adresându-se în limba rusă cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, că este decis să nu admită reducerea numărului de secții, așa cum i-au cerut magistrații Curții de Apel comisiei:

„Voi nu sunteți separatiști,” a spus el. „Voi sunteți frații noștri. Și cetățeni ai R. Moldova. Nu vă fie frică. Poimâine vă așteptăm la vot. Noi vom avea grijă să lucreze toate 41 de secții.”

Cu toate că Igor Dodon acuză formațiunea pro-prezidențială PAS că ar sta în spatele deciziei judiciare, aceasta a spus azi într-un comunicat că sprijină dreptul tuturor cetățenilor la vot, cu condiția ca el să fie liber și neafectat de mită electorală.

Un punct de vedere asemănător a susținut azi și premierul interimar, Aureliu Ciocoi: „Pentru mine e certă buchia constituției, care spune că dreptul la vot trebuie să-l aibă orice cetățean al R. Moldova, care a împlinit 18 ani, indiferent de locul unde se află.”

În condițiile în care orice litigiu electoral, iar acesta cu atât mai mult, trebuie să se încheie, potrivit legii, înainte de ziua propriu - zisă a scrutinului, Curtea Supremă de Justiție nu are decât două zile la dispoziție – azi și mâine, pentru a pronunța o decizie finală în chestiunea numărului de secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului. Nicolae Panfil, șeful misiunii de observatori ai alegerilor din partea asociației Promo-Lex, crede că autorității electorale nu-i rămâne decât să lucreze pe două scenarii consecutiv:

Decizia Curții de Apel este nu tardivă, ci foarte tardivă

„Desigur că la momentul de față avem o hotărâre perfect legală, atâta timp cât ea este încă în aceste proceduri de judecare, recurs ș.a.m.d. Deci, noi vorbim de 41 de secții de votare. Dacă, după recurs, vom avea o decizie care va impune CEC-ul la o revizuire, noi vedem acest lucru ca fiind foarte problematic. Imaginați-vă că toți oamenii care s-au pregătit să meargă să voteze, dintr-odată s-au trezit că secția la care ei planificau să ajungă. Decizia Curții de Apel este nu tardivă, ci foarte tardivă.”

În ultimele alegeri moldovene, media de participare în secțiile destinate Transnistriei a fost întotdeauna sub 1300 de alegători, iar numărul de secții a fost în general considerat prea mare de exemplu de anumiți edili de localități care au încercat să se opună găzduirii acestor secții. Nemulțumirile de acum față de hotărârea instanței au la bază nu atât ideea în sine, cât mai ales întârzierea cu care s-a judecat cauza.

Vezi comentarii

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG