Linkuri accesibilitate

Senatul SUA respinge acordul bipartizan privind imigrația. Ajutorul pentru Ucraina, din nou la vot


Liderul majorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schummer, a anunțat că va pune la vot repetat un proiect de lege ce va cuprinde doar ajutoarele pentru Ucraina, Israel și Taiwan.
Liderul majorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schummer, a anunțat că va pune la vot repetat un proiect de lege ce va cuprinde doar ajutoarele pentru Ucraina, Israel și Taiwan.

Majoritatea republicanilor din Senatul Statelor Unite au votat împotriva proiectului de lege ce a inclus un acord privind reforma imigrației și controlul frontierei cu Mexic, dar și ajutoare pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Un nou vot era programat pentru joi.

Proiectul de lege, rezultat în urma negocierilor de câteva săptămâni între democrați și republicani, a întrunit doar 49 de voturi „pentru”, majoritatea republicanilor și cinci democrați votând „împotrivă”. Pentru a trece la etapa adoptării, erau necesare cel puțin 60 de voturi, scrie Reuters.

... legea este moartă la sosire

Deși au insistat pe o reformă a sistemului de imigrație și măsuri mai dure pentru controlul frontierei cu Mexic, republicanii au renunțat rapid la proiectul de lege bipartizan prezentat luni, în special în urma presiunilor venite din partea fostului președinte, Donald Trump. Speakerul Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson a avertizat, de altfel, că „legea este moartă la sosire”, indicând că nici nu o va supune la vot.

Acest proiect de lege oferea președintelui SUA noi puteri pentru a închide complet frontiera atunci când numărul trecerilor zilnice depășea o anumită limită. Totodată, erau alocate resurse suplimentare pentru accelerarea procesului de examinare a cererilor de azil, ceea ce ar fi dus la o expulzare mai rapidă a multor migranți.

Partea mai importantă a legii - pe plan internațional - era însă asistența de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, 14 miliarde de dolari pentru Israel, 10 miliarde de dolari pentru asistența umanitară destinată civililor din Gaza și Ucraina și alte aproape 5 miliarde de dolari pentru asistența militară destinată țărilor din Asia - Pacific, în special pentru Taiwan.

Vot repetat și timp de gândit

Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schummer, a anunțat că va pune la vot repetat pachetul legislativ ce cuprinde doar ajutoarele destinate Ucrainei, Israelului și Taiwanului, fără prevederile privind imigrația. Votul ar urma să aibă loc pe parcursul zilei de joi, 8 februarie.

„Vom lua o pauză până mâine și le vom da colegilor noștri republicani răgaz peste noapte pentru a se lămuri", a declarat Schumer. „Ne vom întoarce mâine la prânz”, a spus el, citat de Guardian.

Este încă neclar dacă acest proiect de lege va aduna sprijinul a cel puțin 60 de senatori, numărul necesar pentru a avansa în procedura de adoptare. Un proiect similar a fost respins în decembrie de republicani tocmai pentru că, susțineau ei, nu conținea prevederi necesare privind soluționarea crizei migranților de la frontiera cu Mexic.

În plus, nu e clar care sunt șansele adoptării unui asemenea pachet legislativ în Camera Reprezentanților, controlată de o majoritate republicană extrem de fragilă, care recent a eșuat să-și adopte propriul impeachment și un ajutor separat doar pentru Israel. Speakerul Mike Johnson a refuzat să spună dacă va susține noul proiect de lege, în cazul în care va fi adoptat de Senat.

Apelul lui Scholz

Înaintea unei vizite la Washington, cancelarul german Olaf Scholz a făcut un apel la sprijinirea continuă a Ucrainei, în efortul de a nu permite lui Putin să obțină divizarea Occidentului. Într-un editorial publicat în Wall Street Journal, Scholz avertizează că victoria lui Putin ar însemna nu doar sfârșitul Ucrainei libere și independente, dar și o schimbare dramatică a Europei.

„Aceasta ar da o lovitură puternică ordinii mondiale liberale. Încercarea brutală a Rusiei de a fura teritorii prin forță ar putea servi drept model pentru alți lideri autoritari din întreaga lume. Mai multe țări ar risca să devină victimele unui prădător din apropiere”, scrie Scholz.

... sprijinul militar al Germaniei, este pe locul al doilea, după SUA

Cancelarul german susține că grație unității arătate de SUA și Europa în sprijinul Ucrainei, Putin nu a reușit să-și atingă niciunul din obiectivele propuse la începutul invaziei, precizând că sprijinul militar al Germaniei, este pe locul al doilea, după SUA. Potrivit lui, Berlinul a oferit Kievului asistență militară în sumă de 30 de miliarde de dolari în cei aproape doi ani de la declanșarea invaziei.

„Mesajul nostru este clar: trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a împiedica Rusia să câștige. Dacă nu o facem, s-ar putea să ne trezim în curând într-o lume și mai instabilă, mai amenințătoare și mai imprevizibilă decât a fost în timpul Războiului Rece”, avertizează Scholz.

Șeful guvernului de la Berlin susține că Ucraina s-ar putea confrunta în cel mai scurt timp cu deficite serioase în termeni de armament și muniție, iar unele fonduri alocate țării s-au epuizat deja, în vreme ce altele trebuie extinse. „Consecințele și costurile pe termen lung ale eșecului de a nu reuși să oprim agresiunea d-lui Putin ar eclipsa oricare dintre investițiile pe care le facem acum”, notează Scholz.

El a mai făcut apel la o continuare a colaborării strategice a ambelor maluri ale Atlanticului, precizând că NATO trebuie să depună toate eforturile pentru a nu fi atrasă într-un război cu Rusia. Dar pentru ca aceasta să se întâmple, susține Scholz, este nevoie ca membrii alianței să-și crească cheltuielile și să întărească capacitățile de apărare a Alianței.

„Cu cât mai repede înțelege Putin că suntem implicați pe termen lung, cu atât mai repede se va încheia războiul din Ucraina. Singurul mod în care putem contribui la o pace durabilă este să ne menținem sprijinul, unitatea și hotărârea. Trebuie să rămânem alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a conchis cancelarul Germaniei.

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG