Sergiu Litvinenco: „Numărul de secții de votare în Federația Rusă, chiar dacă este mai mic decât ceea ce s-a propus, oricum, după mine, Anu există argumente prin prisma prevederilor legale care ar justifica acest număr de secții de votare și de aici, da, avem în continuare multe întrebări. Ne referim, în special, evident, la acel criteriu care ține de înregistrările prealabile prin vreo două sesizări la procuratură, printr-o sesizare la Comisia Electorală Centrală. Am semnalat falsificări foarte clare a semnăturilor în cazul celor care ca și cum au semnat cereri prealabile pentru deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă. Cu toate acestea, am văzut că Comisia Electorală Centrală a lăsat practic fără răspuns aceste probleme și aceste îngrijorări. Chiar în textul hotărârii se spune că CEC a sesizat MAI-ul pentru a verifica înregistrările scrise și SIS-ul pentru a verifica înregistrările online. MAI-ul a spus că le trebuie timp pentru a face aceste verificări, SIS-ul nu a răspuns în general, iar CEC-ul nu a luat măsurile corespunzătoare pe care le are la îndemână și atribuțiile ce le are în sensul anulării acestor semnături care evident că sunt falsificate.”
Europa Liberă: Cum vi se par, pe de altă parte, argumentele socialiștilor care zic că, uitați-vă, în Federația Rusă vor fi 17, iar dincolo, în Occident, doar în Italia sunt 30, adică aproape dublu cât în Federația Rusă, dar dacă plusăm toate țările occidentale, e mult mai mult?
Sergiu Litvinenco: „Bine, dar socialiștii înainte de a afirma ceea ce afirmă, ar fi cazul să se uite ce spune legea și care sunt criteriile legale pentru a deschide aceste secții de votare. Dacă ne aducem aminte, la ultimul scrutin în Federația Rusă au participat 8.000 de oameni și este firesc ca numărul secțiilor de votare pentru acest număr de alegători să fie mai mic decât numărul secțiilor pentru, de exemplu, cei 50.000 de oameni care au participat în Italia, adică nu poți compara lucruri incomparabile. Deci, atunci când afirmăm ceva, trebuie să ne uităm, în primul rând, peste criteriile care sunt prevăzute în lege pentru deschiderea acestor secții de votare și doar prin raportarea la acestea să facem anumite constatări și declarații.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, anul acesta, pe lângă acele trei criterii, a mai apărut o constrângere legată de pandemie. Nu credeți că state în care Dvs. afirmați că ar trebui mai multe, ar fi fost voința acelor state?
Sergiu Litvinenco: „Din ceea ce am văzut eu din răspunsurile Ministerului de Externe, ei au spus că astea sunt confirmările prealabile, evident că în funcție de situația epidemiologică. Acum nu vă pot spune concret ce s-a întâmplat într-un stat sau altul, dacă este așa este un lucru, dacă este altceva atunci este regretabil. Cunosc sigur că în Statele Unite ale Americii a fost o activistă, dna Elena Drăgălin, o persoană stabilită de mulți ani acolo, care s-a ocupat de organizare, a găsit locații, a obținut acordurile. Cu toate acestea, autoritățile nu au binevoit să ia în calcul ceea ce a făcut dna Drăgălin, au neglijat practic acel efort și nu au deschis secții de votare acolo unde lucrurile deja erau decise și trebuia doar să existe această decizie formală, tehnică de a decide deschiderea secțiilor de votare.”
Europa Liberă: Dle Litvinenco, din punctul Dvs. de vedere, opoziția a folosit toate pârghiile pe care le-a avut la dispoziție ca să determine autoritățile să aplice, poate, de această dată niște reguli noi pe timp de pandemie? Alte state au făcut votarea în câteva zile, în alte state există votul prin corespondență, lucruri care ar fi facilitat votarea chiar și în condiții de pandemie.
Sergiu Litvinenco: „Cu extinderea perioadei votării a fost într-adevăr un proiect de lege în parlament, noi l-am susținut, din păcate, majoritatea parlamentară nu l-a susținut și el nu a mai ajuns să fie literă de lege.”
Europa Liberă: Care era al Platformei DA, nu al dvs.?
Sergiu Litvinenco: „Bine, dar noi l-am susținut. Legat de votul prin corespondență sau votul electronic, sigur că sunt instrumente despre care trebuie să vorbim, pe care trebuie să le implementăm, doar că, dacă decidem implementarea lor, trebuie să ținem cont și de recomandările Comisiei de la Veneția. Bunăoară, în cazul ambelor modalități de votare Comisia de la Veneția spune răspicat că ele por fi implementate doar cu condiția că instituțiile sau structurile care au ca sarcină punerea lor în aplicare sunt independente și toți actorii au deplină încredere în aceste structuri. Acum dacă e să mă întrebați pe mine, avem noi oare încredere în „Poșta Moldovei” că, de exemplu, va verifica cum votează o persoană sau alta prin corespondență, eu sunt sceptic, eu nu am încredere în „Poșta Moldovei” că această instituție este, la momentul de față, în măsură să asigure securitatea completă a votului și, respectiv, nu există nicio posibilitate de manipulare. La fel este și cu votul electronic.”
Europa Liberă: Vorbind de independența instituțiilor și, mai ales, despre încrederea pe care o au actorii politici la ora actuală în instituțiile implicate în acest proces de organizare a alegerilor, aș vrea să vă întreb referitor la Comisia Electorală Centrală. Partidului Dvs. i s-a reproșat adesea că v-ați asumat această funcție de președinte al Comisiei Electorale Centrale, iar acum cumva nu vă mai asumați responsabilitatea pentru această funcție, deunăzi ați cerut demisia președintelui CEC.
Sergiu Litvinenco: „Din păcate, s-a întâmplat așa că noi am văzut mai puțin curaj în acțiunile lui. Există în CEC un personaj, Maxim Lebedinschi, care încearcă să tragă sforile și, într-un fel sau altul, înțeleg că reușește și, având în vedere toate aceste lucruri, noi am transmis acel mesaj tranșant că este inadmisibilă implicarea, partizanatul Comisiei Electorale Centrale în favoarea lui Igor Dodon. Și, apropo, mai ales în contextul deciziei cu privire la blocarea posibilității partidelor de a finanța campaniile concurenților electorali delegați de aceste partide, se vede de la un kilometru un partizanat foarte clar al Comisiei Electorale Centrale în favoarea lui Igor Dodon.”
Europa Liberă: Dar socialiștii vă zic că președintele CEC l-ați numit voi și nu doar Maxim Lebedinschi v-a zis ce v-a zis, dar v-a zis și dl Șarban, și vreo 5 sau 6 câți au votat pentru această circulară?
Sergiu Litvinenco: „Ideea i-a aparținut lui Maxim Lebedinschi. El este promotorul din umbră al acestei decizii, care iarăși eu nu cred în chestiuni întâmplătoare, nu cred că lucrurile au căzut din cer și nu a existat o logică în acțiunile pe care le-a întreprins Maxim Lebedinschi. Dl Cimil nu a fost suficient de curajos ca să promoveze principiul independenței Comisiei Electorale Centrale, așa cum el este prevăzut în Codul electoral. Ei bine, dincolo de atitudinea noastră față de dl Cimil, din câte cunoaștem, el ca și cum nu a susținut decizia respectivă, oricum decizia este problematică...”
Europa Liberă: Dar CEC-ul în momentul acesta se bucură de încrederea formațiunii Dvs.?
Sergiu Litvinenco: „Noi avem multe întrebări față de CEC în raport cu ceea ce a făcut sau nu a făcut până la momentul de față și nu doar noi, dar este important ca toată lumea să fie cu ochii pe organul electoral central.”
Europa Liberă: Faptul că Curtea Supremă de Justiție a trimis la rejudecare plângerea Partidului Liberal Democrat, care a fost respinsă ca inadmisibilă de prima instanță, vă inspiră speranță că se poate avea o altă soluție în cazul acesta?
Sergiu Litvinenco: „Curtea Supremă de Justiție a decis, pe bună dreptate de altfel, a obligat practic Curtea de Apel să examineze într-un final legalitatea acelei circulare, pentru că în varianta inițială Curtea de Apel, Curtea lui Clima, dacă putem spune așa, a decis în general să nu examineze legalitatea. Acum, Curtea de Apel este obligată să examineze. Să vedem ce va fi în continuare și care va fi decizia, dar noi vom merge pe respectarea legii și vom îndeplini legea, iar aceste circulare abuzive ale CEC-ului noi le vom desconsidera.”
Europa Liberă: Dar nu riscați să vă treziți cu candidatul dvs. scos din cursă?
Sergiu Litvinenco: „Nu riscăm, pentru că nu poate să existe așa ceva. Vă dați seama, practic această decizie a Comisiei Electorale Centrale impune partidele să ascundă cheltuielile reale din cadrul campaniei? Și aici vreau să vă dau un exemplu: în cazul Partidului Socialiștilor, în rapoartele lor financiare precedente noi am văzut că chiria sediilor Partidului Socialiștilor costă 163 de mii de lei pe lună. Cred că toată lumea își dă seama că aceste sedii vor fi folosite de către candidatul independent Igor Dodon pentru campania lui electorală. Dar în mod normal, ce trebuie să se întâmple în acest caz? Partidul Socialiștilor trebuie să declare precum că donează bunuri către candidatul independent Igor Dodon aceste sedii în valoare de 163 mii de lei. Vă dați seama că, dacă ținem cont de această circulară a Comisiei Electorale Centrale, ajungem la concluzia că socialiștii nu pot să declare aceste sedii, nu pot să doneze aceste sedii lui Igor Dodon, pentru că această sumă de 163 mii de lei ar fi mai mare decât cuantumul maxim care este în accepțiunea Comisiei Electorale Centrale. Și atunci, ce credeți că vor face socialiștii, pentru că e clar că aceste sedii vor fi folosite? Eu nu-mi imaginez cum într-un raion Igor Dodon nu va folosi sediile Partidului Socialiștilor pentru adunări, pentru ședințele staffurilor, pentru literatura de specialitate și eu știu, de exemplu, la Ștefan Vodă este un furnicar și toți socialiștii care acum au colectat semnături și serios vor face campanie pentru dânsul se adună la sediul Partidului Socialiștilor din Ștefan Vodă. Și atunci, Partidul Socialiștilor va fi nevoit fie să ascundă prețul real, adică să spună că aceste sedii nu mai costă 163 de mii de lei, dar costă, să zicem, 10 mii de lei, fie în general să ascundă cheltuielile pentru aceste sedii și să nu le declare la CEC. Deci, aceasta este consecința secundară a acestei decizii abuzive și negândite a Comisiei Electorale Centrale. Practic ne întoarcem cu 5 sau cu 10 ani în urmă, atunci când partidele nu declarau toate cheltuielile din campanie și practic partidele sunt impuse să ascundă cheltuielile reale.”
Europa Liberă: Pe final, dle Litvinenco, 5 candidați la alegerile prezidențiale, inclusiv Maia Sandu, reprezentanta desemnată de partidul Dvs. în această competiție, au formulat zilele acestea o declarație, un apel către Uniunea Europeană în care s-au plâns că Igor Dodon vrea să fraudeze alegerile. De ce în primul rând, din cauza acestor secții din Rusia, din cauza circularei, din cauza la ce?
Sergiu Litvinenco: „Acolo au fost scoase în evidență 3 chestiuni care sunt îngrijorătoare pentru noi. În primul rând, acea falsificare masivă a înregistrărilor prealabile care ar fi trebuit să determine CEC-ul să deschidă mai multe secții de votare în Federația Rusă, multe semnături au fost falsificate, iar CEC-ul a făcut abstracție, a neglijat practic aceste falsificări și decizia de constituire a celor 17 secții de votare se pare că nu a ținut cont de înregistrările prealabile false. A doua problemă este într-adevăr această circulară care, de facto, îl avantajează pe Igor Dodon și dezavantajează alte formațiuni politice, mai ales acele formațiuni politice care se finanțează în mod transparent. Și a treia problemă este acel risc ca iarăși să vorbim în privința unui scrutin electoral când zeci de mii de alegători din Transnistria sunt cumpărați, li se oferă 20, 30 sau 50 de euro pentru un vot și, respectiv, această fraudă, dar asta este fraudă masivă și evident că ea nu poate fi acceptată și dacă lucrul acesta se întâmplă, atunci cu siguranță alegerile nu pot fi considerate libere.”
Europa Liberă: Nu credeți că această declarație în general exagerează din moment ce, iată, în privința Transnistriei decizia Tiraspolului de a ține în carantină regiunea până în 1 decembrie ar putea în general împiedica cetățenii ceia să meargă la vot? Nu se exagerează în aceste condiții?
Sergiu Litvinenco: „Eu chiar m-am uitat, 42 de secții de votare deschise practic cu ochii închiși. Iarăși pentru secțiile de votare din Transnistria există niște criterii prevăzute de lege. Unul din criterii este înregistrarea prealabilă. Acolo au fost zero înregistrări prealabile, participarea la scrutinele anterioare, acum eu mă întreb: s-a luat în considerare și CEC-ul a luat ca atare cifra ceea de 37 de mii de oameni care ar fi participat în februarie 2019 la alegeri despre care toată lumea știe, inclusiv lucrul acesta a fost consemnat în rapoartele structurilor internaționale, majoritatea din cei 37 de mii de oameni erau cumpărați, adică li s-a oferit câte 20, 30 sau 50 de euro pentru un vot? Din câte se pare, CEC-ul a neglijat chiar și unele decizii ale autorităților publice locale. De exemplu, în Răscăieți, Ștefan Vodă, Consiliul local cu o majoritate covârșitoare, am impresia că a fost chiar unanimitate, au votat să se respingă propunerea CEC-ului de a deschide acolo secție de votare. Cu toate acestea, CEC-ul a decis deschiderea secției de votare în Răscăieți. Și acum eu mă întreb: cine vor fi membri în aceste secții de votare atâta timp cât consiliul și primăria nu văd cum ar putea să treacă peste decizia consiliului și să delege totuși membri în aceste birouri? Pe de altă parte, mă întreb: unde se vor desfășura aceste alegeri în condițiile în care consiliul și primăria nu sunt de acord în general să satisfacă cerința CEC-ului? Deci sunt foarte multe întrebări. Eu cred că Igor Dodon încă mai speră că îl va convinge pe prietenul lui, „președintele” Transnistriei, Vadim Krasnoselski, și acesta îl va ajuta totuși să aducă oameni la cele 42 de secții de votare pe care Igor Dodon îi va cumpăra iarăși cu 20, 30 sau 50 de euro. Eu cred că asta este logica și eu de aici pornesc că Igor Dodon încă mai speră să poată cumpăra masiv voturi din Transnistria.”
