O conferință a Congresului Autorităților Locale din Moldova a adunat azi la Chișinău zeci de aleși locali de pe cele două maluri ale Prutului. Primarii au pus în discuție subiectul atragerii proiectelor de infrastructură, a fondurilor străine precum și nevoia unei descentralizări reale. Membrii CALM constată că accesul primarilor moldoveni la programe externe de dezvoltare locală este limitat, iar resursele naționale sunt insuficiente și adesea distribuite după criterii politice și considerente electorale.
Spre deosebire de anii precedenți, când aleșii locali constatau că nu există suficientă pricepere și uneori nici interes pentru atragerea proiectelor investiționale, acum spun că doar cu ajutorul unor fonduri străine ar putea schimba la față localitățile. Deoarece se văd siliți să angajeze specialiști pe care nu au cum să-i motiveze financiar, primarii spun că încearcă să nu rateze nicio oportunitate de finanțare, mai ales că nu pot conta pe alocări bugetare consistente de la nivelul central.
Câteva sute de primăriii din Moldova și-au sporit accesul la fonduri de dezvoltare, înfrățindu-se cu localități românești, care pot finanța direct proiecte aici. Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, spune că autoritățile locale sunt puse în situația să strângă cureaua, de asta cooperarea cu edilii de peste Prut este văzută ca o soluție de dezvoltare locală.
„Acolo unde sunt localități de succes, ele au practici foarte bune pe care noi putem să le implementăm. Condiții mai bune și infrastructură așteaptă nu doar mediul de afaceri, dar și toți cetățenii din localitate. Ei toți achită taxe și impozite și, spre regret, nu toată lumea cunoaște că o parte din aceste resurse se acumulează la nivel local, iar o parte se acumulează la nivel central. Nu se știe care este criteriul ca aceste mijloace acumulate la nivel central să vină în localități și să le valorificăm în reabilitarea infrastructurii, pentru că un investitor, când vine, el vrea să fie toată infrastructura. Dar noi nu avem capacitatea financiară, nu putem să facem față. Avem competențe fără acoperire financiară.”
Mulți primari vorbesc fără ocolișuri despre o distribuire inegală a fondurilor care ajung în bugetele locale și despre presiuni de la nivel central, care le complica mult activitatea curenta. Colegii lor de peste Prut le oferă însă o soluție: să creeze mai întâi modele de bună guvernare locală, să-i facă pe cetățeni să contribuie la realizarea unor proiecte și să caute mereu surse alternative de finanțare, spune Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova, județul Bacău.
„Nu este străin nici în România acest mod de a ajuta părtinitor sau pe anumite interese, dar sunt primari care au atitudine și desigur dorința aceasta de a veni către vest, și este foarte important acest lucru. Cea mai sănătoasă dezvoltarea într-o localitate este aceea care se face implicând membrii comunității. Mai important este ca o comunitate să înțeleagă mesajul pe care primarul vrea să îl transmită către centru, să înțeleagă că nu poate sta indiferentă și trebuie să se implice.”
În ultimii ani autoritățile din Slănic Moldova au semnat acorduri de înfrățire cu cinci localități moldovene. Gheorghe Baciu crede că aceste conexiuni ar putea ajuta primarii moldoveni să nu repete greșelile pe care le-au făcut cei români. El notează că discuțiile dintre părți nu se opresc la metode de accesare a fondurilor, ci avansează până la organizarea unei primării din punct de vedere a serviciilor pe care le prestează localnicilor.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, îndeamnă primarii să lupte pentru eliminarea barierelor de ordin legislativ, financiar și să facă diferența între măsurile reale de susținere și cele demarate în an electoral:
„Astfel de acțiuni, ele nu poartă un caracter sistemic și nu poartă un caracter sustenabil. Întrebarea o să apară, dar ce facem după alegeri, vor continua aceste programe? Nu există o certitudine. De aceea, Congresul Autorităților Locale încearcă să arate care ar fi direcțiile și căile pentru o dezvoltare sustenabilă, continuă, pe mai mulți ani. Pentru aceasta este nevoie de o mai mare încredere în administrația publică locală, de o descentralizare reală, pentru a da cât mai multe pârghii pentru autoritățile locale. Noi nu vorbim de resurse, că ele niciodată nu-s suficiente, dar a da mai multă libertate ca să colecteze mai multe venituri și din aceste venituri să aibă posibilitatea să atragă fonduri mai mari.”
Participanții la discuție au atras atenția că așa cum autoritățile centrale ar trebuie să se detașeze de coloratura politică în distribuirea fondurilor și realizarea unor proiecte, tot așa aleșii locali ar trebui să se distanțeze de interese personale pe perioada mandatului și să acorde prioritate problemelor de dezvoltare locală.
