R. Moldova este reprezentată la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing de cinci sportivi, din care patru naturalizați din Rusia și Ucraina. A devenit deja o tradiție ca la Olimpiada de iarnă R. Moldova să participe cu sportivi gata formați în alte țări care au foarte puține șanse să prindă un loc în loturile lor naționale.
Dacă acești atleți obțin și rezultate bune, și țara se poate mândri că își promovează imaginea, chiar dacă nu prea a investit financiar în acest succes, este unul din raționamentele acestei tradiții de a împrumuta sportivi din alte țări.
R. Moldova nu are parte de ierni înzăpezite, dar participă bine merci la Olimpiada din China, este gluma cea mai populară în aceste zile printre jurnaliștii sportivi. Biatlonista rusă Alina Stremous care în urmă cu doi ani a devenit și cetățeană a R. Moldova a reușit un neașteptat loc zece la proba sprint 7,5 km și un loc 16 în cursa de urmărire 10 km. Stremous în ajunul Jocurilor Olimpice de la Beijing reușise performanța să devină campioană europeană. Ea face parte din grupul de sportivi ruși care în urmă cu doi ani și-au dat seama că nu apucă nici măcar un loc în lotul de rezervă, darămite în lotul de bază, cel puțin asta relata la acea vreme presa rusă.
Președintele Asociației Presei Sportive, Eduard Ciobanu, spune că în cele din urmă contează faptul că Alina Stremous promovează imaginea R. Moldova. Dar i-ar plăcea, spune jurnalistul, să vadă mai mulți sportivi autohtoni, în ciuda faptului că ei înregistrează rezultate modeste. Jurnalistul face trimitere și la, Doina Descălui, singura sportivă originară din R. Moldova, cea care a ocupat penultimul loc de la proba sanie. Din deducțiile lui Eduard Ciobanu, fenomenul de naturalizare este generat și de starea de delăsare a finanțării și administrării sportului moldovenesc.
„Deja de vreo 20 de ani se pune accent pe sportivi naturalizați, deoarece, știți cum, căpătăm un material practic gata. Statul practic nu acordă suport financiar acestor probe olimpice. Unii colegi spun că nu avem de aceste probe, dar totuși, pe de altă parte, avem nevoie de ele deoarece sunt, practic, finanțate de federațiile internaționale. Nici Comitetul Olimpic nu se implică activ în dezvoltarea probelor de iarnă, nici statul. Autoritățile ar trebui să facă tot posibilul ca acești sportivi să fie mai aproape de noi. Să știți că nu este experiența cea mai bună, deoarece acești sportivi au la moment doar scopul de a participa la competiții internaționale. De ei vă spun sincer peste câțiva ani nici nu ne vom aduce aminte, doar rezultatele vor rămâne în istorie”.
Un alt jurnalist sportiv Sandu Grecu observă că în ultimii ani sportivii naturalizați sunt de calitate mai bună.
Majoritatea țărilor participante la Olimpiada de iarnă, și nu doar de iarnă, au sportivi naturalizați în lot
„Nu cred că e un fenomen ieșit din comun mai ales că majoritatea țărilor participante la Olimpiada de iarnă, și nu doar de iarnă, au sportivi naturalizați în lot, noi cu atât mai mult că nu avem zăpadă în Moldova, avem câteva zile pe an, e ceva normal, consider eu. Și în ultimul timp federațiile sporturilor de iarnă au început chiar să facă chiar o selecție mult mai bună decât erau la început, pentru că noi de când suntem naturalizăm sportivi care practică sporturile de iarnă, anume pentru a participa la Jocurile Olimpice, dar pe timpuri nu aduceam sportivi de cea mai bună valoare, însă în ultimul timp vedem că am adus sportivi buni. Cu siguranță, este bine pentru R. Moldova pentru că sportul este cel mai bun ambasador, e un lucru bine știut toți recunoaștem că absolut nimeni nu poate să se facă cunoscut în lume mai bine decât cu un rezultat bun în domeniul sportului”.
Pe de altă parte, atât Sandu Grecu, cât și Eduard Ciobanu regretă că factori de decizie din domeniul sportului ar fi uitat, în viziunea lor, de misiunea de a popularizare, inclusiv a disciplinelor de iarnă. Naturalizarea este până la urmă o soluție simplă și de moment, pe când promovarea în masă a sportului presupune cheltuieli substanțiale din partea statului, precum și acțiuni mai tenace de management. Dar numai așa un număr mai mare de persoane s-ar putea rupe de gadgeturi ca să devină mai sănătoase. Subfinanțarea sportului, spune Sandu Grecu, în cele din urma conduce la investiții mai mari în medicamente și tratament. Parte de vină pentru starea actuală de lucruri, mai spun cei doi interlocutori, o poartă toate guvernările R. Moldova, care au pus sportul la coada priorităților.
