Un sondaj de opinie realizat printre studenții primului an de facultate arată că 73 la sută consideră actuale și atractive profesiile ce țin de domeniul tehnologiilor informaționale. În topul preferințelor urmează domeniul economic, juridic și medical, cele mai puțin solicitate fiind meseriile din sfera agricolă, educație și servicii. Autorii studiului, experți din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, atrag atenția că alegea instituțiilor de învățământ se face în primul rând după prestigiul acesteia, calitatea studiilor și posibilitatea de a alege o anume meserie.
Majoritatea respondenților, studenți în anul întâi la mai multe universități din capitală, au spus că realizează importanța alegerii unei profesii și au cântărit bine argumentele în favoarea unei sau altei instituții. Pentru cei mai mulți a contat imaginea pe care o are universitatea în mediul lor, dacă este de stat sau privată, dacă taxele sunt pe buzunarul lor și dacă este dotată cu tehnologii moderne. Unii tineri au zis că urmează tradiția de familie și vor să devină medici, pedagogi, ingineri, ca și părinții și bunicii lor. Cei mai mulți însă, remarcă cercetătoarea Elena Carcea, au mers spre anumite domenii fără să știe sau să se intereseze de cerințele pieței muncii:
„Tinerii, atunci când își aleg un domeniu de studiu sau o ulterioară profesie, ei se bazează în primul și în primul rând pe dorința proprie, circa 70 de procente dintre ei. Doar o treime dintre ei fac această alegere pentru că este o specialitate de viitor, este o profesie bine plătită sau este posibilitatea de a face carieră. Și doar 20 de procente dintre studenții respondenți au ales specialitatea la care acum învață deoarece este nevoie de acești specialiști în țară sau este o profesie solicitată peste hotare.”
De unde s-au informat tinerii atunci când și-au ales domeniul de activitate? Autorii studiului cred că sursele lor de informare explică în mare parte argumentele invocate, întrucât cei mai mulți au consultat site-urile universităților și date de pe internet sau au fost sfătuiți de prieteni, colegi și părinți. Doar 23 la sută din studenții intervievați au spus că au primit consiliere profesională sau ghidare în carieră la școală. O situație precară în opinia Angelei Timuș, profesoară universitară:
Ei vin pentru că e prestigioasă instituția, pentru că este de stat și nu se orientează că ar putea să-și recupereze banii investiți pentru studii superioare din salariul viitor...
„Trebuie să începem nu de la studii superioare, dar de la liceu, de la școală, prin introducerea unor discipline de ghidare în carieră, prin introducerea unor discipline de economie. Și de ce consider așa? Pentru că trebuie să se infiltreze ideea că studiile superioare sunt un gen de investiție, așa cum îți cumperi o mașină, așa îți cumperi și o abilitate de a obține bani în viitor. Or, ei vin pentru că e prestigioasă instituția, pentru că este de stat și nu se orientează că ar putea să-și recupereze banii investiți pentru studii superioare din salariul viitor.”
O altă constatare pe care o evidențiază experții Institutului Național de Cercetări Economice este că 82 la sută din tineri își doresc să muncească în timpul anilor de studii. Astfel, ei cred că vor ajunge să fie independenți de părinți, vor avea proprii bani de studii și cheltuială și, întâi de toate, vor acumula experiență. Cercetătoarea Elena Hrusciov sugerează că în egală măsură tineri își asumă nevoia contribuției personale în timpul studiilor pentru a-și crește competențele:
„Mai mult de jumătate dintre ei, 58,6 la sută, cred că este nevoie să aibă o atitudine responsabilă în formarea lor profesională. Mai multe de jumătate dintre ei consideră că ar fi bine să facă diferite stagii de practică, să învețe bine, dar și să participe la diferite traininguri și seminare. Mai puțini dintre ei cred că este necesar să urmărească informația suplimentară ce ține de profesie dar și să se implice în activități de voluntariat.”
Autorii studiului cred că tendința în creștere de angajare în timpul studiilor trebuie să preocupe managerii universitari, pentru că acest lucru poate afecta însușita tinerilor, inclusiv îi poate determina să-și retragă actele. Experții recomandă o implicare mai mare a studenților în activități practice, dar și dezvoltarea parteneriatelor cu angajatorii. De altfel, o recentă analiză semnată de specialiști în educație din cadrul Oficiului Băncii Mondiale de la Chișinău atrăgea atenția că actualmente managerii universitari nu se grăbesc să alinieze programele de studiu la inovațiile și tendințele din sectorul privat.
