A treia rundă de discuții are loc când președintele Donald Trump analizează opțiunile pentru o acțiune militară a SUA în cazul în care nu se ajunge la un acord pentru a reduce programul nuclear al Iranului, iar două grupuri de portavioane americane sunt dislocate la „distanță de atac” de Republica Islamică.
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi poartă discuții cu trimisul Casei Albe Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner. Reprezentanții Omanului acționează ca mediatori, la fel ca în rundele anterioare.
Părțile au mai avut discuții indirecte la începutul acestei luni în Oman, primele de la bombardarea de către Israel și Statele Unite a principalelor instalații nucleare iraniene în timpul unui scurt conflict în luna iunie. O a doua rundă de discuții a avut loc la Geneva pe 17 februarie.
Cele două runde de negocieri nu au dus la niciun progres, iar principalele puncte de divergență rămân nerezolvate.
În cadrul discuțiilor, Statele Unite au cerut Iranului să înceteze complet îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul său de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, măsuri care ar împiedica Teheranul să construiască o armă nucleară.
Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice, civile, precum producerea de energie electrică.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pe 25 februarie că Iranul încearcă să „reconstruiască” elemente ale programului său nuclear, chiar dacă „în acest moment” nu îmbogățește uraniu.
Rubio a mai declarat că, deși discuțiile se vor concentra pe programul nuclear al Iranului, și rachetele sale „trebuie abordate în cadrul negocierilor”, deoarece Teheranul deține „mii de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune care pot ajunge la bazele americane situate în regiune”.
El a adăugat că declarațiile lui Trump din 24 februarie, din cadrul discursului său privind starea națiunii , potrivit cărora Iranul „lucrează la construirea de rachete care vor ajunge în curând în Statele Unite ale Americii”, nu înseamnă că iranienii dețin în prezent astfel de arme, ci că „ar putea dezvolta, într-o bună zi, arme care ar putea ajunge pe teritoriul continental al SUA”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a declarat însă pe 26 februarie că discuțiile indirecte se vor concentra exclusiv asupra programului nuclear al Teheranului.
Baqaei a declarat ulterior că șeful agenției de supraveghere nucleară a ONU, Rafael Grossi, se va alătura probabil discuțiilor „pentru a contribui la progresul discuțiilor pe aspectele tehnice”.
Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a declarat pe 26 februarie că oficialii americani și iranieni au exprimat „o deschidere fără precedent față de idei și soluții noi și creative”.
Nicio parte nu vrea războiul, dar riscul persistă (analist)
Iranul a indicat că este pregătit să facă concesii în schimbul ridicării sancțiunilor americane și recunoașterii dreptului său de a îmbogăți uraniu.
Kelsey Davenport, directorul pentru politica de neproliferare al Asociației pentru Controlul Armelor din SUA, a declarat că încă mai există o șansă pentru diplomație, chiar dacă „riscurile de eroare de calcul și riscurile unei reveniri la conflict sunt extrem de mari”.
„Cred că, în ciuda tuturor amenințărilor, Trump dorește să ajungă la un acord”, a declarat Davenport pentru Radio Farda, postul de radio în limba persană al RFE/RL.
„El nu dorește ca Statele Unite să se implice într-un alt conflict în regiune. Și cred că și Iranul – pentru a obține ridicarea sancțiunilor și pentru a preveni reapariția conflictului – ar prețui, de asemenea, valoarea unui acord.”
Înaintea negocierilor din 26 februarie, Araqchi a declarat că un acord este „la îndemână, dar numai dacă diplomația va avea prioritate”.
Araqchi a promis, de asemenea, că Iranul „nu va dezvolta în niciun caz arme nucleare”, dar a insistat asupra dreptului țării sale de a „exploata beneficiile tehnologiei nucleare pașnice”.
În discursul său din 24 februarie, Trump a părut să prezinte argumentele sale în favoarea unui posibil atac asupra Iranului, afirmând că nu va permite „celui mai mare sponsor al terorismului din lume” să dețină arme nucleare.
Trump a afirmat că Teheranul dorește să-și reconstruiască programul nuclear și că „în acest moment urmărește din nou ambițiile sale nucleare sinistre”, o afirmație respinsă de Teheran.
Negocierile de la Geneva au loc după amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare împotriva Teheranului, mai întâi în legătură cu represiunea brutală a protestelor de masă din ianuarie și, mai recent, în legătură cu programul nuclear al țării.
Câteva puteri mondiale au încheiat un acord nuclear istoric cu Teheranul în 2015 pentru a-l împiedica să fabrice o bombă nucleară.
Sancțiunile economice occidentale au fost relaxate atunci, dar Iranul a început să renunțe la angajamentele asumate după ce Trump, în primul său mandat prezidențial, s-a retras din acord în 2018 și a reimpus sancțiuni americane.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te