„Pe fundalul uciderilor și arestărilor în masă, oriunde au loc, este și mai important să ne aducem aminte că fiecare viață este valoroasă”, se arată într-o declarație online a organizației Memorial, laureată a Premiului Nobel pentru Pace.
„Și astăzi este important, din multe motive, să păstrăm memoria victimelor terorii de stat sovietice”, se mai arată în comunicatul publicat cu ocazia evenimentului organizat duminică, în ajunul Zilei de Comemorare a victimelor represiunii politice a Rusiei, marcată oficial pe 30 octombrie din 1991.
Data a fost aleasă în onoarea deținuților din lagărele sovietice din regiunile rusești Mordovia și Perm, care în acea zi din anul 1947 au început o grevă a foamei, protestând împotriva persecuțiilor politice din Uniunea Sovietică.
În octombrie 1991, după căderea comunismului, autoritățile ruse au adoptat o rezoluție privind stabilirea Zilei de Comemorare a Victimelor Represiunii Politice, după care a devenit, oficial, Ziua de Comemorare. Este o aniversare boicotată și suprimată consecvent de regimul președintelui rus Vladimir Putin în ultimii ani.
Începând din 2006, organizația pentru drepturilor omului Memorial, între timp interzisă și desființată, a organizat adunări sub numele de Reîntoarcerea Numelor, la care sunt citite numele victimelor represiunii sub dictatorul sovietic Iosif Stalin.
Sub Stalin, milioane de cetățeni sovietici au fost uciși, torturați, condamnați la închisoare sau trimiși în exil.
Nostalgia pentru Stalin și pentru Uniunea Sovietică a luat din nou avânt sub conducerea lui Vladimir Putin, care a încercat să îl reabiliteze în postura nu doar de lider care a luptat împotriva germanilor în Al Doilea Război Mondial, ci și de autor al transformării URSS într-o putere mondială. Putin, fost ofițer KGB, l-a lăudat chiar pe dictator spunând că a fost un „conducător eficient” iar anul acesta, în februarie, la Volgograd, fostul Stalingrad, a fost dezvelit un bust al lui Stalin chiar în ajunul vizitei în oraș a președintelui rus.
Din 2020, autoritățile au blocat organizarea adunărilor „Reîntoarcerea Numelor”.
Sub ochii atenți ai poliției
Anul acesta, la Moscova, comemorarea a avut loc sub supravegherea forțelor de securitate, la memorialul Piatra Solovețki din Piața Lubianka. Din primele ore ale zilei, piața fusese izolată, cu două microbuze și mai multe mașini ale poliției.
Reprezentanți ai organizației Memorial au spus că printre ele nu aveau voie să treacă decât grupuri de maximum trei persoane.
„Pentru prima dată, când am ajuns la Piatra Solovețki, am realizat că piața a fost izolată. Aceasta este atitudinea autorităților de astăzi față de memoria victimelor represiunii. Să nu ne strângem mai mult de trei persoane, mi se pare o batjocură la adresa memoriei victimelor”, a spus Ian Racinski, un veteran al mișcării pentru apărarea drepturilor omului.
În timp ce se citeau numele victimelor represiunii sovietice, Racinski, co-președintele organizației Memorial Oleg Orlov și mai mulți diplomați străini, între care ambasadorii Statelor Unite și Marii Britanii, au depus flori la monument.
O fotografă, Danila Gulin, a fost reținută pentru scurt timp de poliție, a informat OVD-Info, organizație care monitorizează represiunea în Rusia. Gulin a fost dusă la o secție de poliție, dar a fost eliberată fără să fie pusă sub acuzație.
Adunări similare au mai avut loc și în alte orașe din Rusia, dar și în alte țări. Anul trecut, reuniunea de la Moscova a fost organizată doar online, după ce fusese interzisă de autorități în baza restricțiilor antipandemice.
Duminică, 29 octombrie, coordonatorul politicii externe europene, Josep Borrell a dat publicității o declarație în care se arată că „Uniunea Europeană onorează victimele represiunii politice din Rusia și îi felicită pe cei care continuă să păstreze vie amintirea victimelor trecute și luptă împotriva încercărilor de a manipula și șterge memoria istorică a represiunii politice din Federație."
„În ultimii ani, asistăm la o încălcare flagantă a drepturilor omului în Rusia. Desființarea unor organizații precum Memorial este o pierdere de neînlocuit pentru poporul rus și pentru restul Europei”, se mai spune în comunicatul lui Borrell.
Memorial, în ilegalitate
Fondat în 1987 pentru a aminti victimele represiunii sovietice, Centrul pentru drepturile omului Memorial a fost închis printr-o decizie a unui tribunal din Moscova la sfârșitul lunii decembrie 2021, la cererea procurorilor orașului, care au acuzat această asociație, una dintre cele mai respectate organizații pentru drepturile omului din țară, de încălcarea legii privind „agenții străini”.
Într-un caz paralel, la acea vreme, Curtea Supremă a decis că Memorial International, un grup de sine stătător și organizația umbrelă pentru multe filiale regionale, și Centrul Memorial pentru Drepturile Omului, trebuie desființate sub aceeași acuzație. La vremea respectivă, Amnesty International a condamnat închiderea organizației Memorial drept o „insultă” la adresa memoriei victimelor Gulagului sovietic.
Cu toate acestea, Memorial mai funcționează în afara țării și a reușit să continue unele activități și în interiorul Rusiei. Între altele documentează acțiunile de protest împotriva războiului provocat de invazia din Ucraina.
În 2022, Memorial a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace pentru „lupta sa de lungă durată pentru drepturile omului și democrație”, alături de Centrul pentru Libertăți Civile cu sediul la Kiev, care a relatat despre presupusele atrocități petrecute de la invadarea Ucrainei de către trupele rusești, și fondatorul belarus al grupului de apărare a drepturilor omului Vyasna, încarcerat. În ajunul decernării premiului, toți laureații și-au exprimat sprijinul pentru ideea de a se înființa un tribunal pentru crime de război care să-l judece pe Putin.
În ianuarie 2023, o instanță rusească a decis și desființarea Grupului Helsinki Moscova (MHG), cea mai veche organizație pentru drepturile omului din Rusia.
Grupul Helsinki (MHG) a fost înființat încă în timpul Uniunii Sovietice, pe vremea lui Leonid Brejnev. Crearea sa a fost anunțată pe 12 mai 1976, în cadrul unei conferințe de presă organizate în apartamentul academicianului Andrei Saharov. Din grup au făcut parte Iuri Orlov, Liudmila Alekseeva, Mihail Bernștam, Elena Bonner, Alexander Ginzburg, Petr Grigorenko, Alexander Korciak, Malva Landa, Anatoli Marcenko, Vitali Rubin, Anatoli Șaranski.
Încă de la înființare, grupul Helsinki a fost supus unor persecuții și presiuni constante, membrii săi au fost arestați, expulzați din țară și privați de cetățenia sovietică. Organizația și-a redeschis biroul la Moscova în 1989, în timpul perestroikăi.
