Investigarea separată a magistraților printr-o secție specială a Parchetului General sugerează o întoarcere în timp, într-o perioadă în care procurorii și judecătorii erau la cheremul partidului unic. Punerea în operă a acestei idei face parte dintr-o filosofie mai largă a actualei majorități, care încearcă să minimalizeze impactul luptei cu marea corupție, inclusiv prin reducerea masivă a instrumentelor de investigație aflate la îndemâna procurorilor.
Secția specială pentru investigarea magistraților apare în modificările operate de majoritatea parlamentară din România în legea privind organizarea judiciară. Ordonanța de Urgență a fost data pentru ca această secție să fie pusă la lucru imediat. Este o formulă prin care procurorii și judecătorii sunt puși sub lupă, avertizați cumva, că nu sunt chiar de capul lor, că politicul ar vrea să-i țină sub control. Comisia de la Veneția a insistat că nu e cea mai bună metodă, mai ales că până acum magistrații erau anchetați de Direcția Națională Anticorupție, la fel ca toți ceilalți oficiali români.
Noua secție pentru magistrați va funcționa la Parchetul General cu 15 procurori și va prelua de la DNA atât dosarele aflate în lucru, cât și cele închise prin neînceperea urmăririi penale. Preluarea acestei arhive ar putea fi, de asemenea, un semnal de alarmă, mai ales pentru procurorii sau judecătorii care au dat soluții incomode și care dintr-un motiv sau altul au avut plângeri penale care nu au culminat cu o anchetă. Cei 15 procurori care vor investiga cauze în care sunt implicați magistrații vor fi selectați de o comisie a Consiliului Superior al Magistraturii. Din comisie vor face parte, în mod paradoxal, trei judecători și un procuror. Aritmetica gândită de guvern are în spate o logică simplă care pornește de la faptul că secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este, poate, mai puțin recalcitrantă și mai conformistă.
Investigarea separată a magistraților printr-o secție specială a Parchetului General sugerează o întoarcere în timp, într-o perioadă în care procurorii și judecătorii erau la cheremul partidului unic.
Punerea în operă a acestei idei, printr-o ordonanță de urgență dată astăzi de guvernul de la București face parte dintr-o filosofie mai largă a actualei majorități, care încearcă să minimalizeze impactul luptei cu marea corupție, inclusiv prin reducerea masivă a instrumentelor de investigație aflate la îndemâna procurorilor.
Astfel, Camera Deputaților ca for decizional a adoptat tot astăzi o lege prin care, operatorii de telefonie sunt obligați să le spună celor interceptați în termen de două luni că sunt monitorizați, de către cine și în ce scop. Spre exemplu, un vânzător de droguri, un criminal sau, poate, chiar un potențial terorist, ar putea afla de la operatorul său telefonic dacă este urmărit.
Firește, măsura e făcută mai ales pentru demnitari...
Firește, măsura e făcută mai ales pentru demnitari, pentru a evita investigațiile de corupție, dar ea va afecta în același timp dosare grele de crimă organizată, de spălare de bani, de trafic de persoane sau de arme. Potrivit noii legi, operatorul este obligat să le spună clienților săi la cerere scopul și temeiul juridic al prelucrării datelor care îi vizează, categoriile de date cu caracter personal care sunt urmărite precum și destinatarii cărora le-au fost trimise interceptările telefonice sau electronice. Totuși operatorul, poate, dar nu e obligat, să amâne pentru cel mult un an furnizarea acestor date pe care i le cere clientul său.
O astfel de lege ar putea afecta, însă nu doar lupta anticorupție, ci și siguranța națională.
