Linkuri accesibilitate

Transnistria în pragul alegerilor interne: oferta politică „găini contra voturi” stârnește râsul și indignarea


O ediție moderată de Lina Grâu

Din sumar:

Cum votează cetățenii din regiunile separatiste în alegerile naționale. Campanie electorală, de data aceasta pentru un fotoliu în legislativul de la Tiraspol, și în stânga Nistrului. Găini contra voturi – o ofertă neobișnuită din partea unui candidat și reacția oamenilor de rând. Și un interviu cu directorul Centrului Apriori, Evgheni Dunaev, devenit de curând ținta unor acuzații din partea presei afiliate puterii de la Tiraspol.

Transnistria în pragul alegerilor interne: oferta politică „găini contra voturi” stârnește râsul și indignarea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Încălcările drepturilor omului, care s-au întețit în regiunea transnistreană pe durata pandemiei Covid-19, sunt deosebit de alarmante, a declarat viceprim-ministra Cristina Lesnic, în cadrul unei întâlniri cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch. Lesnic a solicitat implicarea activă și vizibilă a OSCE în soluționarea cazurilor individuale, dar și asigurarea respectării drepturilor omului ca normă în regiunea transnistreană. Părțile au discutat și despre cele 11 posturi suplimentare instalate unilateral de către Tiraspol în Zona de Securitate, inclusiv suprasolicitarea feribotului care unește localitățile Molovata – Molovata Nouă. La întâlnire s-a discutat de asemenea despre posibilitatea organizării unei noi runde de negocieri în formatul 5+2, anunță un comunicat al Guvernului, fără să dea mai multe detalii,

Pontonul de la Molovata, Cocieri
Pontonul de la Molovata, Cocieri

Mecanismul de înmatriculare a autovehiculelor din regiunea transnistreană cu plăcuțe de tip neutru a fost prelungit cu încă doi ani. Persoanele domiciliate în regiunea transnistreană vor putea în continuare să înmatriculeze mijloace de transport cu plăcuțe neutre la cele două centre, de la Tiraspol și Râbnița, ale Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova. Pe 1 septembrie s-au împlinit doi ani de la lansarea mecanismului ce permite accesul mijloacelor de transport din regiunea transnistreană în traficul internațional. Potrivit Biroului de reintegrare, în această perioadă circa 4 mii de mașini au primit plăcuțe neutre, iar 1.143 de unităţi de transport cu astfel de numere s-au deplasat peste hotarele Republicii Moldova. Din 2019 și până în luna august a acestui an, la Agenţia Servicii Publice au fost schimbate aproape 8.400 de permise de conducere transnistrene în cele de model naţional ale Republicii Moldova.

Șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, a fost săptămâna trecută la Moscova, unde a avut întâlniri la ministerul rus de externe cu ambasadorul cu misiuni speciale Vitali Treapițin. Potrivit unei știri de la Tiraspol, s-a discutat despre procesul de negocieri dintre Tiraspol și Chişinău. Ignatiev s-a plâns de lipsa de progres în domenii de interes pentru Tiraspol, cum ar fi telecomunicațiile, închiderea dosarelor penale și cooperarea bancară. S-a discutat, și la această întâlnire, despre o viitoare rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Vitali Ignatiev (în centru), vorbind de Ziua Europei la Universitatea din Tiraspol
Vitali Ignatiev (în centru), vorbind de Ziua Europei la Universitatea din Tiraspol

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut medicilor să respecte cu mai multă rigoare măsurile de securitate anti-Covid. Presa de la Tiraspol scrie că în stânga Nistrului s-au îmbolnăvit de la începutul pandemiei 365 de medici, aproape 10 la sută din totalul de cazuri. 18 medici s-au îmbolnăvit doar săptămâna trecută. Utilizatorii de rețele sociale au comentat această declarație în sensul că în toată lumea medicii sunt susținuți și primesc suplimente la salarii, în timp ce administrația transnistreană îi ceartă săptămânal.

Epidemia de Covid-19 nu pare să oprească exercițiile militare din regiunea transnistreană, care au loc săptămânal. Săptămâna trecută au ieșit pe poligoane unitățile de artilerie motorizată, tancuri și unități antiaeriene din armata regiunii separatiste. „Întâlnindu-se cu dușmanul, unitățile au intrat în luptă și au distrus inamicul care ataca, după care l-a urmărit până l-a distrus complet”, se spune într-un comunicat de la Tiraspol.

Armenia a introdus legea marțială și a dispus mobilizarea rezerviștilor în urma unor lupte grele între forțele armene și azere în Nagorno-Karabah. „Guvernul a decis să declare legea marțială și mobilizarea totală”, a spus premierul armean Nokol Pașinian. Președintele azer Ilham Aliyev a promis „victorie” în regiunea secesionistă populată preponderent de etnici armeni.

Imagine din filmul făcut de forțele armate azere ilustrând momentul în care forțele azere distrug sistemul antiaerian armean, 27 septembrie 2020
Imagine din filmul făcut de forțele armate azere ilustrând momentul în care forțele azere distrug sistemul antiaerian armean, 27 septembrie 2020

În timp ce Armenia a spus că forțele azere au atacat mai multe localități, inclusiv capitala regiunii disputate, Stepanakert, Azerbaidjanul a spus că a început o operațiune militară după ce Armenia a deschis focul asupra pozițiilor sale și populației civile la linia de demarcație dintre părțile beligerante. Ambele părți au relatat despre victime în rândul civililor. Ciocnirile dintre cele două vecine din Caucazul de Sud s-au intensificat vara aceasta, fiind cele mai grave de după războiul de la începutul anilor 1990.

Autoritățile ruse au pus sechestru pe apartamentul din Moscova al politicianului de opoziție Alexei Navalnîi pe când el se afla în comă, a informat purtătoarea lui de cuvânt Kira Iarmîș, joi. Ea a adăugat că lui Navalnîi i-au fost de asemenea înghețate conturile bancare. Iarmîș a mai explicat că Kremlinul a făcut această mișcare prin intermediul unui magnat fidel lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin.

În Belarus, protestele împotriva lui Alexandr Lukașenka au continuat, sâmbătă, cu un marș al femeilor prin centul capitalei Minsk. Serviciul belarus al Europei Libere relatează că poliția a reținut cel puțin zece participante la marș, inclusiv o femeie de 73 de ani.

Săptămâna trecută, Lukașenka și-a organizat anticipat ceremonia de învestitură pentru un nou mandat, dar Statele Unite și Uniunea Europeană au spus că nu-l recunosc în calitate de președinte, fiind criticate la rândul lor de Rusia. De la izbucnirea protestelor, mii de oameni au fost arestați iar sute au fost maltratați de poliția belarusă, inclusiv mai mulți lideri ai protestelor. Duminică o nouă manifestație de amploare a marcat șapte săptămâni de proteste postelectorale în Belarus.

***

În regiunea transnistreană sunt în curs pregătirile pentru alegerile legislative din 29 noiembrie – vor fi alegeri pentru Sovietul suprem, dar și pentru consiliile locale. Lupta pentru fotoliile din Sovietul suprem este una strânsă. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că unul dintre actualii deputați, Grigori Diacenko, și-a atras atenția alegătorilor din sectorul său într-un mod inedit. El a creat un grup pe mesageria Viber și propune alegătorilor să se înscrie în grup, iar în schimb promite primilor înscriși cadouri – găini și cocoși.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a-i întreba pe oamenii de rând cum li se pare această inovație în prag de alegeri.

Vox:

- Trebuie să-și atragă alegătorii, desigur, dar prin acțiuni. La ce-mi folosește găina aia? Suntem supărați pe deputații noștri, pentru că nimeni nu se ocupă de problemele noastre, își amintesc doar în campania electorală. Dar chiar și atunci – aruncă niște bani și fac lucruri de mântuială…

- E încurcată treaba aici – fiecare vrea să se strecoare și să ajungă în fotoliu…

- La alegerile trecute îmi amintesc că dădeau macaroane… Nu-i frumos așa, asta e corupere. Eu îți dau găină cu macaroane, iar tu mie – bifa pe buletinul de vot. Ar fi trebuit să convingă prin fapte, prin ceea ce au reușit să facă… Nu doar prin promisiuni. Ieri am vorbit cu o femeie care s-a uitat peste documentele de la alegerile precedente – acolo promiteau că pensionarii vor primi pensia rusească în fiecare lună – unde e pensia aia?

- Dacă omul are posibilitatea, care e problema? Da, mie mi se pare normal.

- Ar trebui să găsească alte modalități, asta e cam prostească. Ce legătură are găina cu alegerile? Ar fi trebuit să demonstreze prin fapte.

- Cred că ar trebui să găsească alte modalități de a atrage alegătorii. Să le promită oamenilor că va rezolva câte ceva din problemele lor, să-i ajute, să le îmbunătățească viața. Dar promisiunile cu găini… e neserios!

În parcul reginei Ecaterina a II-a din Tiraspol
În parcul reginei Ecaterina a II-a din Tiraspol

***

Pe 1 noiembrie în Republica Moldova au loc alegeri prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a anunțat că pentru participarea la alegeri în străinătate și în regiunea transnistreană s-au înregistrat peste 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Valentina Ursu l-a întrebat pe analistul politic Igor Boțan, directorul executiv ADEPT, de ce e pusă regiunea transnistreană alături de cetățenii din diasporă?

Igor Boțan: „Acest lucru e făcut conștient și e un lucru absolut corect, pentru că autoritățile constituționale trebuie să știe cam câți cetățeni din Transnistria, cetățeni moldoveni își doresc să participe la alegerile naționale din Republica Moldova și, în funcție de răspunsul care vine din partea concetățenilor noștri locuitori în Transnistria, să știe câte secții de votare să deschidă. Mă refer la secții de votare speciale pe malul drept al Nistrului, în ce localități, ca să fie comod și eventual să ofere servicii de transportare acestor cetățeni de către Comisia Electorală Centrală și nu de către agenții interesați, concurenți electorali, așa cum a fost la parlamentarele din 2019.”

Europa Liberă: Și totuși, autoritățile spun că deja e cunoscut numărul secțiilor de votare care vor fi deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului?

Igor Boțan: „Noi știm că în Transnistria avem aproximativ 250, dacă nu chiar 300 de mii de concetățeni de-ai noștri, deci este un bazin foarte larg, dar statisticile ne spun că în condiții normale, începând cu anul 1994, la alegerile naționale au participat sub 10 mii de concetățeni de-ai noștri din Transnistria.

Noi știm că în Transnistria avem aproximativ 250, dacă nu chiar 300 de mii de concetățeni de-ai noștri... 41 de secții de votare, cât s-a propus inițial, sunt prea multe și aceste secții de votare trebuie deschise în localitățile de pe malul drept, chiar amplasate pe malul Nistrului și în câteva municipii unde transnistrenii vin adesea, la Chișinău, Bălți, poate, dar așa cum la alegerile parlamentare au fost deschise secții de votare la Cahul, Ungheni este imposibil de crezut că cetățenii vin la aceste secții de votare.

Eu cred că, așa cum s-a întâmplat și la alegerile din 2019, când am avut așa-numitul „efect al diplomației oligarhice”, și de această dată se vor găsi instrumente pentru a-i motiva pe transnistreni să participe. Și acest lucru acum este de mare interes, pentru că, așa cum spuneam, până în 2016 participarea transnistrenilor a fost în limitele, hai să spunem, sub 10 mii. În 2016, în al doilea tur am avut o dublare, deci a existat interes și la alegerile parlamentare din 2019 au venit tocmai 37 de mii, adică de patru ori mai mult decât de obicei. Deci, atunci când există interes, iar interesul există, se întâmplă astfel de lucruri curioase și cred că vom asista și de această dată la lucruri curioase, vom vedea cum se vor mobiliza cei din Transnistria și sub presiunea cui se vor mobiliza pentru a participa la aceste alegeri.”

Europa Liberă: Și chiar credeți că numărul alegătorilor din stânga Nistrului poate să favorizeze cu mult un concurent electoral?

Igor Boțan: „Farmecul situației din Republica Moldova este că avem competiție, e o competiție reală; avem ceea ce se numește democrație electorală, deci contează fiecare vot sau procent de vot și dacă din Transnistria au venit la alegerile parlamentare 37 de mii dintr-o participare de un milion și jumătate, trebuie să acceptăm că este vorba de aproximativ 2%, mai mult de 2%, iar asta înseamnă că contează foarte mult.”

***

Problema pusă de alegătorii din regiunile separatiste pentru puterea centrală în caz de alegeri este una cu dublu tăiș. Un exemplu recent, care ar putea intra în manuale, a fost cel al alegerilor generale din Ucraina, în 2014. Cum votează cetățenii din regiunile separatiste în alegerile naționale – tema rubricii Dicționar European realizate de Dan Alexe de la Bruxelles și Alla Ceapai de la Chişinău.

2014 a fost anul ocupării Crimeei de către Rusia și al declanșării conflictului armat în Donbas, în estul Ucrainei. Când președintele de atunci, Petro Poroșenko, a declanșat procesul de organizare a alegerilor, se poate spune că el a mizat, într-un fel, pe neparticiparea alegătorilor din Crimeea și Donbas. participarea celor din Crimeea ar fi fost oricum imposibilă, dat fiind că peninsula a fost direct anexată de Rusia, dar absența voturilor ostile din Donbas a permis în același timp o mai mare impresie de unitate națională și de solidaritate cu Kievul, cu puterea centrală.

Problema, ulterior, a fost aceea pusă de orice abstenționism de acest tip: cu fiecare abținere, minoritatea separatistă care nu votează se îndepărtează tot mai mult, și de facto și juridic, de majoritatea de la centru. Ulterior, Kievul a fost nevoit să accepte organizarea de alegeri separate in acele teritorii.

Acolo se intră oricum în niște bucle legale. De pildă, atunci când regiunile autoproclamate independente Donețk și Luhansk din Ucraina au organizat propriile lor alegeri prezidențiale și parlamentare, ele au introdus ca pe niște condiții obligatorii în lege aceea ca un candidat la președinție să fi locuit în prealabil cel puțin 10 ani neîntrerupt în „țară", iar un candidat deputat - cinci ani. Paradoxul legal --de nerezolvat, de altfel-- este acela că „țara" nu existase cu 5 sau 10 ani înainte, din momente ce teritoriile făcuseră parte din Ucraina, iar candidații putuseră locui oriunde înainte pe teritoriul Ucrainei.

Acolo se intră oricum în niște bucle legale...

Lărgind condiția până la a impune un număr de ani locuiți anterior pe teritoriul Ucrainei, se anula în același timp pretenția separării de facto și a apartenenței accidentale de entitatea mai mare (Ucraina).

Invers, un caz în care separatiștii iau deseori parte de bună voie în alegerile generale ale entității de care doresc să se separe este cel al Cataloniei în Spania. Deși nu s-au făcut încă sondaje sau statistici în acest sens, se știe că un mare număr de independentiști catalani, chiar din cei care iau parte la referendumurile --considerate ilegale de Madrid-- în legătură cu independența, participă sistematic și la alegerile naționale, la scara Spaniei.

Logica este simplă: independența nu va veni curând, militanții o știu și, pregătind-o, în așteptarea ei, doresc să își asigure o participare în parlamentul național.

La un alt nivel, la fel se petrec lucrurile în Belgia, cu independentiștii flamanzi, care participă pe deplin la viața politică a Belgiei al cărei sfârșit îl doresc, iar recent chiar au făcut parte din guvernul federal.

Nu există așadar o regulă absolută, modelele sunt nenumărate...

Ba chiar și în Canada, în anii în care mișcarea independentistă din Quebecul francofon era puternică, militanții participau totuși la alegerile naționale.

Nu există așadar o regulă absolută, modelele sunt nenumărate și totul depinde de aceea dacă ei doresc o confruntare rapidă cu puterea centrală, începând prin retragere și neparticipare, sau vor să mizeze pe termen lung, luând între timp parte la viața politică a țării de care vor să se separe.

****

Pe durata celor aproape trei decenii de existență postsovietică Republica Moldova nu a reușit să aplice o formulă eficientă de organizare a votării în raioanele din stânga Nistrului controlate de regimul separatist de la Tiraspol care s-a opus constant antrenării populației din raioanele estice ale Moldovei în viața politică de pe malul opus al Nistrului. Compromisul la care s-a ajuns în 1994, la primele alegeri parlamentare pluripartinice, a fost ca cetăţenii din regiunea transnistreană să voteze la secţiile de votare din localităţile limitrofe controlate de autoritățile constituționale. Iar începând cu alegerile parlamentare din 1998, pentru a îmbunătăți evidența votanților, au început să fie constituite secţii de votare speciale pentru alegătorii din stânga Nistrului.

Vreme îndelungată regiunea transnistreană, cu circa 250 de mii de votanţi care au cetățenia R. Moldova, nu a cântărit mai nimic în balanța electorală de la Chișinău. Potrivit observatorilor, regimul de la Tiraspol a descurajat constant şi vehement participarea la alegerile naționale de teama că o participare masivă ar putea deveni un factor puternic în justificarea reunificării statului.

Lucrurile s-au schimbat în 2016, când mai întâi presa, iar apoi și observatorii internaționali, au remarcat o activizare a acestui electorat, iar bănuiala a fost că interesul sporit ar fi fost stimulat de o manieră frauduloasă prin corupere şi transportării organizate a votanților. Turismul electoral cu cetățeni care domiciliază în stânga Nistrului s-a repetat, în proporții mai mare, la parlamentarele din 2019, când au votat aproape 40 de mii de alegători, faţă de nici 10 mii în precedentele scrutine. Iar beneficiarul afluxului de voturi ar fi fost, afirmă la unison analiștii, partidul președintelui Igor Dodon.

Incertitudinea legată de legitimitatea voturilor exprimate de către cetățenii din stânga Nistrului reprezintă un risc major și în contextul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie, constată experții Institutului pentru Politici şi Reforme Europene într-o recentă analiză. Autorii cercetării precizează că participarea în alegeri a acestor cetăţeni reprezintă un drept legal, garantat prin Constituție. Pe de altă parte sunt obstrucționate alte drepturi cum ar fi cel de a fi ales, dreptul de a face campanie electorală, dar și de a supraveghea corectitudinea procesului electoral. Sunt întrebări şi la capitolul cât de conștientă este alegerea lor, mai cu seamă că ei nu au acces la instituțiile media din dreapta Nistrului şi nici la programele concurenților electorali.

Recent un grup de europarlamentari şi-a exprimat îngrijorarea faţă de riscul ca „rezidenții din regiunea separatistă Transnistria să fie cooptați în schemele de cumpărare a voturilor”. Iar opoziţia de la Chişinău susţine că președintele Igor Dodon ar avea de gând să cheltuiască 2 milioane de euro pentru operațiunea de cumpărare a votului transnistrenilor. Acuzație respinsă de șeful statului.

Autoritățile de la Chișinăul intenționează să deschide în jur de 40 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie. Nu este limpede deocamdată cum se vor putea deplasa la ele alegătorii după ce recent Tiraspolul a prelungit starea de urgenţă până la 1 decembrie, iar pentru a preveni răspândirea pandemiei de coronavirus a restricționat circulația persoanelor. Mai mulţi analişti se declară convinși că ar exista deja înțelegeri tacite, mediate de Moscova, pentru a mobiliza un număr cât mai mare de alegători din stânga Nistrului la scrutinul prezidențial.

***

Acum două săptămâni zeci de angajați ai așa-numitului minister al securității de la Tiraspol, înarmați cu pistoale automate, au descins la o petrecere cu muzică electronică organizată de un grup de tineri la o fermă abandonată din regiunea transnistreană. 47 de tinerii au fost încătușați, bătuți și puși cu fața la pământ, după care urcați în camioane și transportați la o secție de miliție din Bender. Acolo au fost intimidați, bătuți, sub pretextul percheziției fetele au fost dezbrăcate în public până la lenjerie, iar apoi toți cei reținuți au fost obligați să semneze procese verbale în alb. În tot acest timp, tinerii nu au avut acces la avocat și nu au putut lua legătura cu rudele.

Tinerii au fost acuzați oficial de încălcarea regimului de carantină. Însă ținta adevărată pare să fie Centrul Apriori, o organizație neguvernamentală foarte vocală de la Tiraspol, care a fost acuzată într-un reportaj de la postul oficial de televiziune din regiune că ar fi organizat petrecerea. Liderii organizației neagă orice implicare și acuză autoritățile de presiuni și încercări de a închide nu doar un ONG incomod, ci și de a reduce la zero toate vocile critice care încă mai există în stânga Nistrului.

Reportajul lasă să se înțeleagă că unul dintre organizatorii petrecerii este directorul Centrului Apriori, Evgheni Dunaev, subliniind în același timp că organizația este finanțată din străinătate. Pentru a ilustra acuzația, în reportaj este folosit și un citat dintr-o transmisiune live a lui Dunaev în care el spune că tinerii pleacă din regiune pentru că nu sunt lăsați să se manifeste, chiar și în forme mai puțin acceptate de maturi.

Avocatul Stepan Popovski
Avocatul Stepan Popovski

Avocatul din regiunea transnistreană Stepan Popovski subliniază că reportajul nu amintește despre faptul că cei 47 de tineri au fost reținuți ilegal, au fost bătuți și tratați cu brutalitate. Avocatul spune că Centrul Apriori va contesta în instanță nu doar aceste acțiuni ale administrației, dar va chema în judecată și postul oficial de televiziune din regiune pentru calomnie și lezarea demnității.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Evgheni Dunaev, întrebându-l pentru început ce impact a avut acest incident asupra lui și a Centrului Apriori.

Evgheni Dunaev
Evgheni Dunaev

Evgheni Dunaev: „În reportajul propriu-zis nu este menționat Centrul Apriori, acolo se spune că „un ONG” organizează petreceri informale. Iată de ce în comunicatul nostru oficial am spus că acest reportaj denigrează organizațiile neguvernamentale în general. Un om neavizat, după ce privește un reportaj la televizor care spune că ONG-urile adună tineri la petreceri, va înțelege că este vorba despre întreg sectorul societății civile. Pe de altă parte, văd reacțiile oamenilor în comentariile de pe youtube la acest reportaj – acolo nu am găsit niciun comentariu pozitiv. Și în final se pare că această încercare de a ne denigra a fost una nereușită și chiar cu efect invers. Societatea a văzut un exemplu clar despre ce însemnă propaganda și cum denaturează ea realitatea. Eu am fost menționat în reportaj foarte ciudat și impropriu, cu un citat dintr-un live care se referea la cu totul altceva. De fapt, în acel live vorbeam exact despre faptul că orice comportament mai informal al tinerilor la noi este persecutat. Și în această lipsă de libertate oamenii încetează să mai vrea să facă ceva. Iar atunci când ei nu mai pot face nimic în statul lor, apare întrebarea – de ce să mai trăiască aici, și în general, care este apartenența lor la acest stat? Iată de ce pentru tineri este foarte simplu să aleagă să plece într-o altă țară.”

Europa Liberă: Ce pași veți întreprinde mai departe?

Evgheni Dunaev: „De fapt, a fost o întâmplare faptul că unul dintre membrii echipei noastre a fost la acea petrecere și astfel am aflat despre ceea ce s-a întâmplat. Altfel, probabil că acest caz ar fi fost mușamalizat. Dar așa, juristul nostru, Stepan Popovski, a fost și i-a așteptat pe toți la ieșire, în interior nu l-au lăsat. Așa că vom face o plângere privind lezarea demnității și reputației, pentru că la petrecerea respectivă nu au existat excesele despre care se spune în reportaj. Și mulți dintre tineri se simt vizați și revoltați. În general, impresia mea este că mulți chiar dintre cei care nu au fost implicați în acel incident s-au simțit vizați și afectați de acțiunile forțelor de ordine.

Va mai fi o plângere în instanță din partea organizației și din partea mea personal. Eu am fost menționat direct, iar mulți au înțeles că anume Centrul Apriori a organizat petrecerea. Am cerut postului de televiziune dreptul la replică – deocamdată nu avem nicio reacție.”

Europa Liberă: Credeți că cei face au „fabricat” acest material și-au atins scopul? Ar putea fi un factor demotivant pentru activitatea Dvs. de viitor?

Evgheni Dunaev: „Evident că nu. Astfel de situații evident că ne încurcă, ne sustrag de la activitățile noastre, dar nu ne pot opri. Mai mult chiar, dacă am fi ușor cinici, am putea spune că acesta este procesul firesc de dezvoltare a societății – sper să nu fie din nou scoasă din context această frază și folosită pentru manipulări. Mulți oameni, care poate că aveau dubii, acum au înțeles clar că postul oficial de televiziune este doar propagandă absolută și poate difuza orice fel de minciuni.

La noi există o legătură foarte slabă dintre societate și comunitățile profesionale care se ocupă de soluționarea problemelor sociale

În calitate de organizație, nu știu dacă vom avea succes în instanță, cel mai probabil că nu – eu chiar am făcut un pariu cu juristul nostru, care este un optimist. Dar, oricum, această experiență creează un precedent și de fapt astfel se creează societatea civilă. Oamenii comentează activ, se implică, se revoltă, sunt nemulțumiți, distribuie informația. Își pun întrebări: la ce bun avem nevoie de un astfel de post de televiziune, ce se poate face cu el? Dezvoltarea culturii civice în zonele societății care sunt departe de orice fel de activism este un aspect foarte important pentru noi. La noi există o legătură foarte slabă dintre societate și comunitățile profesionale care se ocupă de soluționarea problemelor sociale. Iar astfel de evenimente șterg câte un pic din liniile de separare și asta este bine. Este un proces firesc – cu cât mai rău lucrează statul, cu atât mai mulți oameni încep să înțeleagă ce trebuie să ceară de la stat și ce pot face singuri.

Și cred că este foarte important să-i susținem pe tinerii care au avut de suferit. Ca societate, noi am câștigat pentru că astfel ne dezvoltăm, dar acești tineri au plătit pentru asta. Pentru că au fost puși cu fața la pământ, au fost bătuți – din fericire nu foarte tare. Și bine că nu le-au incriminat droguri – a fost primul meu gând. Ca să vă dați seama care e nivelul de așteptări când vine vorba despre forțele noastre de ordine. Iată de ce tinerii au mare nevoie de susținerea noastră – ei plătesc cu propria lor suferință pentru dezvoltarea noastră.”

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG