Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baqaei, a declarat la o conferință de presă săptămânală pe 11 mai că răspunsul Teheranului includea încetarea războiului, ridicarea blocadei impuse de SUA asupra Strâmtorii Hormuz, deblocarea activelor Iranului și „asigurarea securității în regiune și în Liban”.
„Tocmai am citit răspunsul așa-numiților «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place — TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris el într-o postare laconică pe Truth Social pe 10 mai, fără a indica dacă aceasta va duce la reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului.
În urma postării lui Trump, mass-media de stat iraniană a afirmat că acceptarea condițiilor SUA ar echivala cu „capitularea” țării în fața a ceea ce a numit „pretenții excesive”.
Baqaei a declarat că „singurul lucru pe care l-am cerut au fost drepturile legitime ale Iranului”.
Potrivit agențiilor internaționale, planul SUA ar fi avut forma unui memorandum de o pagină care solicita încetarea luptelor și deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar lăsa pentru mai târziu alte chestiuni cheie – inclusiv dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu.
Trump a adoptat o poziție duală în declarațiile sale publice, subliniind posibilitatea unei soluții diplomatice la conflict, dar amenințând în același timp cu noi lovituri aeriene masive asupra infrastructurii energetice a Iranului.
Într-un interviu acordat jurnalistei Sharyl Attkisson, difuzat pe 10 mai, Trump a afirmat că operațiunile militare americane împotriva Iranului s-ar putea să nu se fi încheiat, sugerând că Statele Unite ar putea viza în continuare alte obiective, dacă va fi necesar.
Întrebat dacă operațiunile de luptă care implică Iranul s-au încheiat, Trump a răspuns: „Nu, nu am spus asta. Am spus că au fost înfrânți, dar asta nu înseamnă că s-a terminat. Am putea continua încă două săptămâni și să lovim fiecare țintă în parte.”
- Te-ar putea interesa și: Blocada navală impusă de SUA asupra Iranului dă roade? Da și nu
Trump a adăugat că atacurile SUA și ale Israelului au lovit deja „probabil 70%” din țintele vizate de la lansarea raidurilor aeriene asupra Iranului, pe 28 februarie.
Campania a fost întreruptă pe 8 aprilie, când s-a convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni, prin medierea Pakistanului. Atacurile nu au fost reluate, deși termenul limită a expirat.
„Avem alte ținte pe care le-am putea lovi”, a spus Trump. „Dar chiar dacă nu o facem, le va lua ani de zile să se reconstruiască.”
El a abordat, de asemenea, problema stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului, spunând că Statele Unite monitorizează îndeaproape aceste locații.
„Le ținem sub supraveghere”, a spus el, adăugând că sistemele spațiale de monitorizare ale SUA urmăresc activitatea din jurul instalațiilor.
Iranul a respins în repetate rânduri propunerile care i-ar fi cerut să transfere stocul său de uraniu îmbogățit către Statele Unite.
Fostul diplomat american de rang înalt Gordon Gray, care a ocupat funcția de secretar de stat adjunct pentru Orientul Apropiat în timpul președinției lui George W. Bush, a declarat într-un interviu pentru RFE/RL că negocierile indirecte dintre Washington și Teheran vor continua probabil, în ciuda a ceea ce el a descris ca fiind o suferință și o presiune semnificative pentru ambele părți.
„Nu cred că diplomația va eșua. Cred că discuțiile vor continua”, a declarat Gray, care a ocupat și funcțiile de ambasador al SUA în Tunisia și de șef adjunct al misiunii diplomatice în Egipt, iar în prezent este profesor de studii privind Golful Persic și Peninsula Arabică la Școala Elliott de Afaceri Internaționale a Universității George Washington.
„Acest lucru nu înseamnă că nu vor exista atacuri militare din partea uneia sau a celeilalte părți, dar, în cele din urmă, ambele părți au un motiv să iasă din situația în care se află, deoarece cealaltă parte a provocat suficientă suferință și, prin urmare, a creat un motiv suficient pentru găsirea unei soluții.”
Prețurile petrolului au înregistrat o creștere bruscă pe fondul slăbirii speranțelor pieței într-o soluționare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului de tip Brent a crescut luni dimineață cu peste 4%, depășind 105 dolari pe baril. Petrolul de tip WTI s-a scumpit cu aproape 5% și se tranzacționa la peste 100 de dolari pe baril.
Cu informații de la Radio Farda al RFE/RL și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te