La Chişinău, guvernul Maiei Sandu a fost demis marți, 12 noiembrie, la doar cinci luni de mandat, printr-o moţiune de cenzură înaintată de aliaţii săi socialişti, dar votată şi de democraţi. Criza a fost declanşată de o dispută pe marginea numirii procurorului general între formaţiunile majorităţii parlamentare, care s-au acuzat reciproc de dorinţa de a controla politic funcţia. Şeful statului, Igor Dodon, pledează însă pentru o nouă înţelegere între socialiști și Blocul ACUM.
Socialiştii, cu 36 de mandate, au înaintat moţiunea vineri pentru a o forţa pe Maia Sandu să abandoneze ideea intervenţiei sale în procesul de selecţie a procurorului general. Sandu nu a cedat, susţinând că ar însemna să renunţe la o justiţie independentă cerută în mod categoric şi de cetăţeni, dar şi de partenerii externi, iar asta a generat căderea guvernului.
„Sunteţi atât de laşi încât nu puteţi să spuneţi pe faţă că votaţi împotriva guvernului pentru că vă este frică de justiţie adevărată”, a declarat Maia Sandu astăzi de la tribuna parlamentului, adresându-se în egală măsură socialiştilor şi democraţilor.
Prea mulţi dintre voi au trădat acest popor de multe ori, când sărăceați ţara prin scheme...
„Astăzi nu aţi trădat doar un guvern care apără interesele oamenilor aţi trădat fiecare cetăţean care îşi punea speranţele că în curând li se va face dreptate şi vor trăi mai bine. Prea mulţi dintre voi au trădat acest popor de multe ori, când sărăceaţi ţara prin scheme, când l-aţi servit orbeşte pe Plahotniuc”, a mai spus ea.
Democraţii, a căror decizie de a interveni în disputa dintre forţele politice ce i-a debarcat în urmă cu cinci luni de la putere a stat sub semnul întrebării până în ultimul moment, au sprijinit în final cu întreaga fracţiune moţiunea socialiştilor.
„V-aţi speriat că nu veţi reuşi să gestionaţi această criză şi aţi decis conştient să plecaţi de la guvern”, a declarat liderul formaţiunii, Pavel Filip. „Plahotniuc v-a ajutat să veniţi la guvernare şi fără el acum sunteţi pierduţi. Vlad Plahotniuc este în capul vostru”, a mai spus Filip.
„Căpitanul dvs. în iunie v-a lăsat pe toţi cu ochii în soare, a luat avionul şi a fugit… Căpitanul nostru va sta până la ultimul moment cu cetăţenii”, i-a replicat un deputat din formaţiunea politică a Maiei Sandu, Igor Grosu.
Formal, intervenţia premierului în procesul de selecţie a procurorului general însemnă modificarea legii, adoptată la începutul săptămânii trecute pe neaşteptate prin asumare de răspundere de guvern, urmare a căreia Sandu ar fi selectat, prima şi personal, candidaţii pentru şefia procuraturii. Decizia de a apela la această măsură extraordinară a fost explicată de prim-ministră prin dorinţa de a opri capturarea procuraturii de un nou „stăpân”, avându-l în vedere pe Igor Dodon.
Deputatul Alexandru Slusari, din formaţiunii PPDA condusă de Andrei Năstase, a explicat astăzi de la tribuna parlamentului de ce Blocul ACUM crede că ar exista o astfel de dorinţă în cadrul preşedinţiei.
„Cineva a înţeles slăbiciunea noastră şi a prins la curaj. În locul reformării se întâmplă migrarea justiţiei peste drum (n.r. - în clădirea preşedinţiei care e peste drum de clădirea parlamentului), discuţii private cu judecători, cu membrii Consiliului Superior al Judecătorilor, cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor, unde deja se ştia ce candidat trebuia să fie propus şefului statului. Aici, trebuie să recunosc, ne-am trezit definitiv.”
Socialiştii, dimpotrivă, cred că Sandu ar fi vrut să-şi subordoneze ea procuratura, iar deputatul lor, Vasile Bolea, declara astăzi, în replică la acuzaţiile Maiei Sandu:
Vom avea şi procuror independent, dar nu numit de prim-ministru...Vasile Bolea, PSRM
„Dacă cineva consideră că procurorul general dă salarii şi dă pensii, greşeşte amarnic. Şi această reformă a justiţiei, sub care noi am sub-semnat, să mă credeţi, că o s-o ducem la bun sfârşit, şi vom avea şi procuror independent, dar nu numit de prim-ministru”, a spus Bolea.
„Eu le sugerez mâine să încerce să găsească numitor comun şi să formeze aceeaşi majoritate parlamentară”, a declarat la scurt timp de la căderea guvernului preşedintele Igor Dodon, dar practic nimeni în R. Moldova nu crede că este posibil.
Maia Sandu a respins deja de câteva ori ideea, încă din funcţia de premier. Şi a mai făcut-o o dată azi, după ce a fost debarcată cu ajutorul democraţilor.
„Acum să-şi asume responsabilitatea cei care au provocat această demisie. Nu avem ce să discutăm cu cei care au demis guvernul”, a spus ea.
Dodon, care este liderul neformal al socialiştilor, neagă deocamdată posibilitatea unei coalizări, fie şi tacite, cu democraţii, cei care i-au ajutat pe socialişti să demită guvernul. Dar tot el s-a declarat astăzi hotărât să avanseze un premier tehnocrat, în caz că cele trei foste aliate nu ajung la o nouă înţelegere. Ceea ce înseamnă că fie mizează din nou pe votul democraţilor, fie declanşează anticipatele.
Maia Sandu a fost învestită premier la 8 iunie 2019, cu votul unei coaliţii din două partide pro-europene şi socialişti, scopul acelei majorităţi neobişnuite fiind debarcarea de la putere a democraţilor, acuzaţi de degradarea statului de drept, şi a lui Vlad Plahotniuc, acuzat la rândul lui „de capturarea şi oligarhizarea” statului.
Despre scurta viaţă a coaliţiei se vorbea încă din momentul creării acesteia, iar în urmă cu două luni, Igor Dodon a început să critice guvernul, cerându-i Maiei Sandu să cedeze socialiştilor mai multe portofolii de miniştri în cabinetul său. Într-un interviu de la început de octombrie pentru Europa Liberă, Maia Sandu, care a reuşit între timp să deblocheze importante finanţări externe, anticipa însă că reforma justiţiei, pe care s-a angajat în faţa partenerilor externi s-o promoveze, poate deveni o mare problemă în relaţia cu partenerii interni, adică cu socialiştii.
