Deputatul socialist Vasile Bolea, șeful comisiei juridice din Parlament, a acuzat, miercuri, 29 aprilie, trei membri ai Curții Constituționale (CC), în frunte cu noua ei președintă, Domnica Manole, că ar fi greșit în urmă cu mai bine de jumătate de an, divulgând în mod nepermis detalii despre cum ar fi fost ales, în august 2019, fostul președinte al Curții, Vladimir Țurcan. Socialistul Bolea n-a spus de ce și-a amintit episodul din august 2019 abia acum, dar demersul lui vine după ce CC și-a schimbat conducerea și a blocat împrumutul convenit de guvernul lui Ion Chicu cu Federația Rusă. Acesta să fie explicația, sau este la mijloc altceva?
Președintele Igor Dodon nu prea a reușit să-și ascundă surprinderea atunci când, săptămâna trecută, Curtea Constituțională a suspendat creditul rus trecut, înainte de asta, fără nici o dificultate prin guvern și parlament. Mai întâi s-a ferit să comenteze. Apoi, când și-a mai revenit, a acuzat uneltiri, puse la cale fie personal, fie de oamenii lui Plahotniuc, și a avertizat Curtea să-și asume responsabilitatea, dacă bugetul va intra din luna mai în incapacitate să achite pensii și salarii.
Mediile controlate de socialiști se întrec zilele acestea în a întocmi liste cu nevoi sociale ce riscă să rămână neplătite, dacă creditul rus nu va fi aprobat. În timp ce observatorii de presă îi prevestesc președintelui Dodon mari dificultăți în a explica la Moscova cum s-a ajuns că, controlând, împreună cu socialiștii săi și democrații, și președinția, și parlamentul, și executivul, nu a fost în stare să asigure un parcurs liniștit împrumutului de care s-a rugat luni în șir la prietenii săi de la Kremlin.
Acesta este contextul în care Vasile Bolea, un socialist influent, a trimis consiliului magistraților demersul în care optează pentru sancționarea celor trei judecători de la Curte.
Numai că numeroși juriști, unii din opoziție, au spus deja că demersul socialistului a greșit adresa: parlamentul, nu un deputat anume ar fi în drept să semnaleze vreo încălcare disciplinară din partea judecătorilor Curții; și Curtea însăși, nu Consiliul magistraților ar putea să-i aplice acestuia vreo sancțiune, dacă s-ar dovedi că magistratul într-adevăr a încălcat etica.
Ceea ce ar urmări socialiștii lui Igor Dodon, care nu au cum să nu cunoască aceste subtilități, mai spun criticii demersului lui Bolea, e să determine, prin intimidare, Curtea să dea o soluție pe placul guvernării în chestiunea legată de creditul rusesc. De această părere este unul din foștii membri ai consiliului magistraților de la Chișinău, Teo Cârnaț:
„Prin aceste acțiuni se urmărește scopul de a-i aduce pe magistrații Curții la tăcere și de a executa întocmai ce dorește puterea actuală. Aș sugera Procuraturii Generale să se autosesizeze și să vadă dacă în acțiunile deputaților socialiști și ale lui Igor Dodon nu există abuz de putere. În opinia mea, există.”
Ei și-au trasat obiectivul să-și pună Curtea Constituțională în buzunar...A.Năstase
La fel judecă demersul socialist și formațiunile de opoziție. Doar că liderul uneia dintre ele, Andrei Năstase de la Platforma Demnitate și Adevăr, se confruntă la rândul lui cu critici pentru că se plânsese, la fel ca Bolea, și el mai devreme CSM-ului pe o pretinsă încălcare de etică, atribuită de această dată deja demisionatului șef al Curții, Vladimir Țurcanu. Țurcanu, așa cum recunoscuse însuși Dodon, ar fi discutat cu șeful statului la telefon un subiect aflat în dezbaterea instanței, iar Năstase, ferm convins că pe față e o încălcare a jurământului de magistrat din partea lui Țurcanu, găsise de cuviință să semnaleze această încălcare consiliului magistraților. Acum, Năstase declară:
„Eu personal am solicitat demiterea lui Vladimir Țurcanu din funcția de președinte și anchetarea lui sub aspect disciplinar, apoi penal, pentru discuția cu președintele la telefon – un demers întemeiat și corect. Ceea ce face Vladimir Bolea e că execută o comandă a lui Dodon, în stilul lor caracteristic, fără nici un fel de fundament, doar vor să creeze impresia că au sesizat ceva. Dacă sesizau ceva, trebuia să se întâmple încă un an în urmă. Ei și-au trasat obiectivul să-și pună Curtea Constituțională în buzunar.”
Episodul pe care l-a invocat pe de altă parte socialistul Vladimir Bolea în demersul său către CSM datează încă din august 2019, când socialiștii împărțeau aceeași coaliție guvernamentală cu pro-europenii din blocul ACUM și când toate aceste partide și-au atras criticile societății civile pentru că ar fi numit membri de partid în calitate de judecători la Curtea Constituțională. Apărându-se în fața bănuielii că au fost desemnați la Curte ca urmare a unei înțelegeri între politicieni – o chestiune compromițătoare pentru toate componentele coaliției guvernamentale - mai mulți magistrați ai Curții au spus public cum au votat atunci când au ales șeful instanței.
Vasile Bolea ezită deocamdată să explice de ce a revenit tocmai acum asupra acestui caz.
Lucrurile se pot clarifica abia săptămâna viitoare, când consiliul magistraților ar putea da o soluție atât pentru demersul socialistului, cât și pe cel al lui Năstase. Sau le-ar putea respinge pe ambele. Cert e că acest consiliu și-a programat ședința cu două zile înainte de data la care a anunțat Curtea Constituțională că va pune în discuție creditul rus.
