Linkuri accesibilitate

Vadim Brînzan: Nu-mi sunt clare atacurile președintelui Igor Dodon (VIDEO)


Vadim Brînzan: Nu-mi sunt clare atacurile președintelui Igor Dodon
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:58:37 0:00

Un interviu cu Ministrul Economiei, Vadim Brînzan.

Criticile repetate ale președintelui Igor Dodon din ultimul timp la adresa ministerului economiei, Vadim Brînzan crede că sunt de fapt adresate „guvernului” în general. Autoritățile caută soluții alternative pentru ca Republica Moldova să fie asigurată cu gaze naturale după 1 ianuarie 2020, în cazul în care Federația Rusă și Ucraina nu vor ajunge la un acord privind tranzitarea gazelor. Republica Moldova trebuie să- și păstreze calitatea de membru în cadrul CSI. Acestea și alte declarații le-a făcut ministrul economiei Vadim Brînzan în interviul acordat Europei Libere.

Vadim Brînzan: Nu-mi sunt clare atacurile președintelui Igor Dodon
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:52 0:00
Link direct

Europa Liberă: Igor Dodon a mers la ședința fracțiunii Partidului Socialiștilor și se pare că în vizor a avut activitatea ministerului pe care îl conduceți, dle Brînzan, pentru că el a solicitat să aibă o consultare cu socialiștii pe mai multe subiecte care îngrijorează cetățenii și, în primul rând, lipsa acțiunilor și a rezultatelor în domeniul economic și social. Vă simțiți vizat?

Vadim Brînzan: „Dacă dl președinte a zis că vizează Ministerul Economiei, probabil că sunt unele probleme pe care le are cu Ministerul Economiei, însă nu înțeleg din ce cauză nu mi le-a comunicat direct, căci până acum am avut un dialog deschis, aș zice, profesionist cu dl președinte. M-a invitat să merg cu d-lui la Moscova la negocieri pe problemele gazului, m-a invitat să merg cu d-lui la Bruxelles să-l ajut la negocieri legate iarăși de livrarea gazelor, adică am avut un dialog normal. Și acum am observat în ultimele 4-5 săptămâni atacuri așa, indirecte, mai ascunse, câteodată mai deschise la adresa ministerului, dar sincer vorbind, nu cred că atacă ministerul, fiindcă noi la minister facem absolut tot ce ne stă în puteri, probabil sunt mai mult atacuri la adresa guvernului și se folosește ministerul ca o pârghie, să spun așa, de atac.”

Europa Liberă: Să clarificăm anumite lucruri, pentru că vineri în studioul Europei Libere a fost prezent chiar șeful statului și d-lui a spus că licențele pentru transportul mărfurilor în Rusia ar fi fost vândute deja din septembrie de Ministerul Economiei și a spus că el, personal, s-a înțeles cu Federația Rusă pentru încă 1.250 de autorizații. Ele au ajuns la minister și Dvs. ce ați făcut cu ele acolo?

Până acum am avut un dialog deschis...

Vadim Brînzan: „(Râde.) Eu cred că sau cineva îl dezinformează pe dl președinte, sau sunt niște atacuri subtile pe care eu nu le prea înțeleg de unde vin. Dacă dl președinte a făcut unele aluzii că este corupție la minister, eu nu cred că asta-i face față dlui președinte. Ar fi putut vorbi cu mine direct ca să-i explic. Deci, în primul rând, Ministerul Economiei n-are absolut nicio atribuție la aceste permisuri sau autorizații de transport în Federația Rusă. Deci, Ministerul Transporturilor al Federației Ruse eliberează în fiecare an, de exemplu, anul acesta 15.000 de autorizații pentru transportatorii moldoveni ca să livreze marfa autohtonă în Federația Rusă. Acestea sunt niște hârtii tipărite, cu ștampilă, transmise prin poșta diplomatică direct la ANTA (Agenția Națională a Transportatorilor Auto).”

Europa Liberă: Agenția e în subordonarea Ministerului Economiei.

Vadim Brînzan: „Da, corect. Și ele vin la ANTA și stau în safeu. ANTA folosește un soft, un program electronic, elaborat cu ajutorul partenerilor americani, care aleatoriu distribuie aceste autorizații transportatorilor. Când am preluat guvernul în luna iunie, toate 15.000 practic au fost epuizate, rămăseseră doar câteva sute. Și atunci, în luna iunie am început a lucra cu Ministerul Transporturilor al Federației Ruse, ne-a ajutat și dl președinte al comisiei parlamentare, dl Slusari, care în repetate rânduri a fost la Moscova. Dl președinte a vorbit și cu dl Kozak și noi personal ne-am întâlnit cu dl Kozak și am vorbit și da, după un efort comun s-a reușit obținerea a încă 1.250 de autorizații, care au fost transmise la ANTA și care au fost distribuite. Înțeleg că dl președinte a vorbit cu dl Kozak și ultimul i-a promis că Federația Rusă o să mai elibereze încă vreo 500 de permisuri, care sunt o picătură în ocean, ele nu rezolvă fundamental problema.”

Europa Liberă: Dar soarta acestor 1.250?

Vadim Brînzan: „Ele se duc la ANTA, ANTA le distribuie transportatorilor, conform cererilor depuse, printr-un program aleatoriu.”

Europa Liberă: Au fost distribuite sau nu?

Vadim Brînzan: „Da, au fost distribuite. Și haideți să vă explic de unde și cum vine problema. E o problemă mai interesantă și ține de corupție, de trădare a intereselor statului și de faima pe care și-o asumă unii. Deci, când m-am întâlnit la Ministerul Transporturilor pe data de 2 septembrie am ridicat întrebarea de a elimina integral aceste autorizații, să avem transport liberalizat, cum avem, de exemplu, cu Belarusul, la care ei mi-au spus că, chipurile, noi, partea moldavă am solicitat introducerea acestor cote de transport. Problema e că din momentul în care au fost introduse aceste cote, s-a creat o piață de realizare a acestora și uitați-vă cum lucra ANTA până la venirea noastră. Deci, veneau aceste permisuri la ANTA, aceștia le distribuiau la ai lor foarte repede, cum s-a făcut până acum și se crea piață neagră, că veneau lunile iunie, iulie, august când produsele agricole trebuiau să fie exportate în Rusia, nu erau permisuri și s-a creat o piață neagră și se vindeau de la 3 până la 5 mii de euro bucata aceste foi de hârtie care, de fapt, nu costă nimic și banii aceștia...”

Europa Liberă: Dar cum a ajuns informația la Igor Dodon că Ministerul Economiei vinde aceste autorizații?

Vadim Brînzan: „Eu cred că aceasta sau e dezinformare, sau este un atac. Eu nu vreau să cred că dl președinte recurge la astfel de acte, probabil că este o dezinformare din partea anturajului său, pentru că eu nu cred că un președinte de țară poate să coboare până la un astfel de nivel de atac, să spun așa, asupra ministerului, pe care el o vreme l-a condus și d-lui cunoaște foarte bine cum lucrează sistemul. Problema este care? Că s-a creat o piață neagră de aceste „dozvoluri”, de aceste permisuri și multă lume se îmbogățea. Vă dați seama, 10 mii de permise, chiar la 3.000 de euro bucata, asta-i 30 de milioane de euro, care se duceau în buzunarele cuiva.”

Europa Liberă: Dar de ce ele se vând?


Vadim Brînzan: „De exemplu, o companie a primit 10 permise, dar nu le utilizează, dar o altă companie care dorește să exporte nu mai are aceste permisuri, pentru că ele nu sunt, și atunci se duce la compania A, B, C și zice că „uite, tu ai 10, dă-mi 2-3”. Și aceștia i le vând.”

Europa Liberă: Dar ei se cunosc, cine are mai multe, cine nu le folosește?

Vadim Brînzan: „Da, e o piață destul de mică, ei se înțeleg între dânșii, pe urmă ANTA mai vindea. Ce am făcut noi la ANTA? Avem un interimar căruia i s-a pus sarcina să oprească corupția la ANTA și deja am avut primele arestări făcute la ANTA. Pentru prima dată în istorie avem un denunț făcut de către un transportator care s-a plâns pentru coruperea activă din partea unor angajați ANTA, se luptă cu corupția, telefoane, linie deschisă, se automatizează procesul. Acel soft care trebuia să distribuie aleatoriu avea niște lacune, problema se rezolvă sau deja a fost rezolvată, iarăși cu ajutorul partenerilor americani. S-a investit peste un milion de euro într-însul. Chiar ieri m-am întâlnit cu angajații de la ANTA, dinamica este foarte pozitivă, eu cred că acești oameni o să-și îndeplinească corect și cinstit lucrul. Însă ceea ce ține de aceste permisuri, încă o dată repet: a) ministerul n-are nicio atribuție față de ele, noi facem politici, noi nu vindem; b) la ANTA se face ordine, zero toleranță pentru corupție, transparență totală; c) profesionalism, nu nepotism și cumătrism. Ăștia pleacă câte oleacă, că au înțeles că nu-i de ei și deci mesaju-i foarte clar cu „dozvolurile” acestea, s-au oprit, începând cu anul viitor, noi vrem să reintroducem transportul liberalizat.

Începând cu anul viitor, noi vrem să reintroducem transportul liberalizat...

Pe data de 6 vine o delegație de la Ministerul Transporturilor al Federației Ruse aici, în Moldova, mă întâlnesc personal cu omologii mei, dacă va trebui, voi mai pleca încă o dată la Moscova și voi discuta măcar și pe linia prim-ministrului. Vrem să liberalizăm transportul, să nu mai avem nevoie de aceste permisuri, așa cum a fost până în 2015. Iar procuratura ar fi bine să se ocupe de acei care – dacă e corect ceea ce mi s-a spus în Federația Rusă și dacă e corect ceea ce citesc eu în procesele-verbale de la acea întâlnire, unde negru pe alb scrie că «молдавская сторона предложила ввести эти квоты и т.д., начиная со следующего года» („partea moldavă a propus ca aceste cote să fie introduse începând cu anul viitor ș.a.m.d.”), să se ocupe de capul celor care au trădat în felul acesta interesele statului. Și după aia, în fiecare an, președintele țării se duce la Moscova și vine cu 2-3 mii de permisuri și, iată, face...”

Europa Liberă: Subiectul acesta poate să-l discute Maia Sandu dacă ajunge să întreprindă o vizită în Federația Rusă?

Vadim Brînzan: „Nu că trebuie, noi o să-l discutăm în mod obligatoriu. Dacă noi avem tratat de liber schimb cu țările acestea, inclusiv cu Moscova, noi ar trebui să avem un regim liberalizat de transport cu Federația Rusă. Toate aceste scheme mărunte care au mai rămas – pe cele mari noi deja le-am oprit – au să finalizeze, și oamenii deja încep să observe rezultatele muncii noastre în lupta cu corupția. Uitați-vă, în ultima campanie electorală ați văzut cântăreți vestiți să vină să cânte prin satele Moldovei, cum era pe vremuri? Ați văzut politicieni să umble cu saci cu zahăr, cu cadouri electorale?”

Europa Liberă: Dar nu cred că erau sponsorizați de Ministerul Economiei.

Vadim Brînzan: „Ei erau sponsorizați de schemele frauduloase, cu banii care erau furați de la ÎS Calea Ferată, de la ANTA, de la Moldtelecom, de la Metalferos. Aceste scheme s-au oprit în linii generale. Da, mai sunt unele scurgeri acolo, și noi le știm care-s și știm unde-s și le raportăm.”

Europa Liberă: Sunteți sigur că s-au stopat aceste scheme?

Vadim Brînzan: „Deci, sunt sigur că s-au stopat majoritatea schemelor mari – la Moldtelecom, garantat, la Calea Ferată știu că sunt scurgeri, că noi încă n-am terminat lucrul cu Calea Ferată. Vom veni acolo cu un audit, acolo trebuie de lucrat foarte mult. Sincer vorbind, din Calea Ferată a Moldovei a rămas doar denumirea, Moldova, restul, totu-i gajat și supra-gajat. A fost un mismanagement total pe parcursul a zeci de ani, acolo, în genere e trist. În schimb, ce facem noi la minister...”

Europa Liberă: Poate falimenta Calea Ferată?

Vadim Brînzan: „Eu nu vreau să discut aceste probleme, pentru că-i una dintre cele mai mari companii de stat. Însă ce facem noi la minister? Am fost recent în Statele Unite, unde m-am întâlnit cu reprezentanți ai Băncii Mondiale, ai BERD-ului și ai altor instituții, dar și cu cei de la General Electric Transportation, care este una dintre cele mai mari companii industriale din lume, care construiește 12 locomotive mari, puternice pentru Calea Ferată din Moldova prin întreprinderea lor din Kazahstan. Am discutat cu ei și guvernul kazah, deși a înaintat o scrisoare de intenții prin care dorește să finanțeze construcția a încă șase locomotive magistrale și încă 20 de locomotive mai mici de manevră tot la uzina lor și, totodată, nouă ne trebuie 2.000 de vagoane. Cu vagoanele, asta este o istorie aparte unde s-au pierdut, am aflat că 400 de vagoane cu grâne au plecat în Ucraina și nu cred că o să le vedem înapoi. Cu asta procuratura trebuie să se ocupe, nu eu.”

Europa Liberă: Dar de ce nu ar mai putea fi readuse?

Vadim Brînzan: „De atâta că ele se învârtesc acolo și am înțeles că vreo 60 de euro pe zi se adună de pe ele și se duc prin conturi offshore, dar iarăși, știți, procuratura să se ocupe de asta. Eu vreau să mă uit în viitor. Deci, vagoanele expiră, au un termen limitat de viață și până în 2020-2021 ele dispar și eu i-am zis persoanei respective de la GE Transportation: „Haideți, noi în Moldova să construim aceste 2.000 de vagoane”.”

Europa Liberă: Și e posibil?

Vadim Brînzan: „Da, ei sunt gata să finanțeze. Au zis: „Găsiți-ne un partener local, locul unde să le facem și noi suntem gata să finanțăm acest proiect”. Poftim, 700 de locuri de muncă, 2.000 de vagoane. Mai mult ca atât, vagoanele expiră, viața lor expiră nu numai în Moldova, dar expiră și în Ucraina, expiră și în Rusia și noi am făcut parte din același sistem de transport. Deci, noi putem să le exportăm încolo. Eu văd aici oportunități foarte mari.”


Europa Liberă: Nu e poveste acest proiect, dle Brînzan?

Vadim Brînzan: „Absolut nu-i poveste. Se lucrează, oamenii deja lucrează cu Calea Ferată, noi lucrăm foarte intens ca să dezvoltăm și eu vreau poate să fac în baza Parcului Tracom aici. Vom vedea, găsim. Se poate de făcut atâtea lucruri frumoase pentru țară, pentru Calea Ferată a Moldovei, Dvs. nu vă imaginați.”

Europa Liberă: Și vor ajunge moldovenii să trăiască și aceste zile?

Vadim Brînzan: „Vom face să trăiască. Cei corupți de la Calea Ferată, sunt vreo 2-3 șefi acolo, care încă n-au primit mesajul și așteaptă când se va schimba puterea sau cum au zis unii că „au să plece aiști care au învățat prin America de la putere și noi o să punem oamenii noștri și o să fie business ca înainte”. Business ca înainte n-o să mai fie! Așa că, cum le-am spus mai înainte: „Ori plecați singuri, ori o să plecați la pușcărie”. Asta-i cu Calea Ferată, dar eu pot să vorbesc despre Moldtelecom și ce am făcut acolo. Acolo în genere am închis toate schemele, 7 sau 8 scheme mari...”

Europa Liberă: Moldtelecom-ul rămâne în posesia statului sau va fi privatizat?

Vadim Brînzan: „În momentul de față rămâne, noi îl îmbunătățim, am adus un grup de audit din afară, finanțat de partenerii străini, care încă o dată va face o evaluare a activelor pe care le avem acolo, când se vot stabiliza lucrurile la Moldtelecom, că ei odată l-au scos la privatizare, prin 2009...”

Europa Liberă: Da, absolut!

Noi eram gata să plătim atunci în jurul la jumătate de miliard de dolari pentru Moldtelecom...

Vadim Brînzan: „Și eu atunci când eram în fruntea fondului meu investițional m-am uitat la activul acesta. A fost foarte atractiv, eu chiar m-am întâlnit - vă spun și cu cine m-am întâlnit - cu Ratan Tata, care e cel mai bogat om din India și care a făcut investiții în active asemănătoare în regiunea noastră. Noi eram gata să plătim atunci în jurul la jumătate de miliard de dolari pentru Moldtelecom.”

Europa Liberă: Astăzi s-ar vinde acest obiectiv cu această sumă?

Vadim Brînzan: „Nu cred că are de unde, pentru că nu mai are acele 70 de milioane de dolari flux de numerar.”

Europa Liberă: Cu Metalferos v-ați clarificat?

Vadim Brînzan: „Deci, Metalferos-ul... abia am intrat într-însul, că era povestea mare. E societate pe acțiuni, 41 de zile până se anunță adunarea acționarilor, foștii reprezentanți...”

Europa Liberă: Acum ce se întâmplă acolo?

Vadim Brînzan: „Am schimbat Consiliul de administrare, în fruntea Consiliului de administrare se află un reprezentant al societății civile...”

Europa Liberă: Deci, Dvs. insistați pe ideea că schemelor li s-ar fi pus capac?

Vadim Brînzan: „S-au oprit, corect. Și de acele mai mititele care mai erau pe acolo, șefii întreprinderilor de stat au înțeles că nu se poate de glumit. Eu nu spun că ele au fost demontate, nu, nu. Noi trebuie încă să le demontăm, dar ei deja s-au speriat mulți și s-au oprit, nu mai fac, adică nu se mai fură cum se fura înainte și da, sunt undeva, se mai scurge câte puțin, însă nu-i fluviul acela de numerar care se fura ca în codru înainte. Și din cauza asta noi așa de mulți dușmani deja avem pe tot eșichierul politic, cum se spune aici la noi – de la dreapta până la stânga. Care să ne iubească politicieni, deocamdată, n-am văzut.”

Europa Liberă: Demontarea schemelor atinge interesele politicienilor?

Vadim Brînzan: „Dar Dvs. credeți că din ce finanțau ei toate campaniile electorale, toate proiectele lor politice?”

Europa Liberă: Există Legea privind finanțarea partidelor...

Vadim Brînzan: „Da, da, și haideți și vom face un calcul foarte simplu. Avem, de exemplu, plus/minus o mie de localități, unde trebuie să ai câte un reprezentant, da? Îi plătești câte 5.000 de lei pe lună, că asta-i mai puțin decât salariul mediu pe economie și astea-s 5 milioane de lei pe lună numai salarii, plus pentru mașini le mai plătești, oficii, se mai adună vreo 5.000, iată-s 10 milioane de lei pe lună; plus trebuie să plătești aparatul central, dar acolo ai specialiști în domeniu... Mai pe scurt, în jurul la 15...”

Europa Liberă: Deci, întreținerea unui partid în Moldova e scumpă, da?

Vadim Brînzan: „Șapte-opt sute de mii de dolari pe lună. Noi cifra asta am auzit-o...”

Europa Liberă: Întâmplător sau nu, coincide cu ceea ce s-a vorbit în timpul discuțiilor lui Dodon cu Plahotniuc...

Vadim Brînzan: „Da, da... Dar nu așa, dar la 15 milioane de lei pe lună.”

Europa Liberă: La Ministerul Justiției sunt înscrise 46 de partide. Acum să nu se creeze impresia că toate 46 de partide folosesc atâtea mijloace financiare.

Vadim Brînzan: „Nu, nu toate, dar acelea care au fost la putere sau pe lângă putere tot timpul s-au folosit de aceste fluxuri financiare, furturi, care pentru mine sunt trădare de stat și când îi văd pe acești stataliști care se bat cu pumnul în piept că „noi pentru stat, că noi suntem independenți, suverani, integri și indivizibili, că noi pentru stat suntem stataliști”... Staliniști ei sunt, dar nu stataliști. Au furat 28 de ani acest stat, au furat până la ultimul ban...”

Vezi comentarii (3)

XS
SM
MD
LG