Ponderea populației de peste 60 de ani este în creștere continuă și constituia la începutul anului 22,5%, cele mai multe persoane vrâstnice sunt femei, iar speranța de viață scade și scade mai accelerat în cazul bărbaților. Sunt câteva din datele demografice readuse în atenție astăzi de Ziua Internațională a persoanelor în etate. Cum se adaptează societatea la îmbătrânirea populației? Fondul ONU pentru populație a dat publicității la Chișinău un studiu întitulat „Îmbătrânirea activă și digitalizarea vârstnicilor”.
În Republica Moldova, 7 din 10 persoane cu vârsta de 55 de ani și peste au posibilități limitate de a-și valorifica potențialul deplin prin angajare, participare la viața socială, culturală și viața independentă, arată Indicele Îmbătrânirii Active. Studiul a fost lansat de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) astăzi, 1 octombrie, în cadrul conferinței „Îmbătrânirea activă și digitalizarea vârstnicilor”, organizată pentru prima oară în Republica Moldova, de Ziua Internațională a Vârstnicilor. Despre reducerea decalajului digital din perspectiva interesului uman au vorbit beneficiarii. Liuba Răcilă este una din cei 300 de beneficiari:
Cum e să îmbătrânești frumos?
„Cum e să îmbătrânești frumos? Eu, de-o vorbă, particip și în ansamblul de cântece, și în corul bisericesc, și, iată, cu telefonia mobilă mult ajutor avem. Ni s-a ușurat foarte mult viața, adică nu ne ducem la poștă să plătim serviciile comunale, nu mergem pe la rude prin sat, ori pe la vecini, ne auzim pe telefon, ne vedem.”
Europa Liberă: Dar e greu să te descurci cum să butonezi, cum să faci aceste legături?
Liuba Răcilă: „Nu, pentru că eu am avut computer mai înainte și așa că nu mi-a fost tare greu, dar am avut parte de-o voluntară foarte ageră care ne-a arătat, ne-a învățat și am deprins.”
Europa Liberă: Cu cine discutați, cu cine interacționați?
Liuba Răcilă: „Cu copiii...”
Europa Liberă: Unde vă sunt copiii?
Liuba Răcilă: „Copiii îs peste hotare, în Italia, și cu surorile mai vorbesc, am și nepoți.”
Europa Liberă: Și cât timp alocați pentru a sta în fața telefonului?
Liuba Răcilă: „Pe zi cam vreo oră și jumătate, aseară am stat mai mult, că sunt singură acasă și de lucru este mult, dar așa mă văd cu copiii mai mult seara, noutățile tot de pe telefon, iaca pun televizorul să mă uit la televizor, dar nu mă pot desprinde de telefon (râde). Aici caut ce vreau eu, la telefon.”
Eu am lucrat la școală dereticătoare, așa, o lucrătoare simplă, nu am studii...
Europa Liberă: Ce ați lucrat, dna Liuba?
Liuba Răcilă: „Eu am lucrat la școală dereticătoare, așa, o lucrătoare simplă, nu am studii... Aduc mulțumiri multe la acei care au făcut acest gest frumos pentru bătrâni, cu telefoanele ne-au ușurat viața, ne-au ușurat munca chiar, la urma urmei. Iaca, eu și croșetez și pe telefon îmi caut ce îmi trebuie, dau comandă, îmi aduce de croșetat. Da, e foarte ușor cu telefonul.”
Europa Liberă: Iată că telefonul poate ajunge să fie prietenul omului.
Liuba Răcilă: „Da, e cel mai bun prieten al omului.”
Europa Liberă: Acum, singurătatea nu e atât de apăsătoare?
Liuba Răcilă: „Nu-i, că am rămas singură, fără soț, și-mi era foarte greu, foarte trist, dar cu telefonul acum, iaca mai răsfoiesc fotografii, fiindcă am amintiri, și-i mai ușor.”
O perspectivă asupra îmbătrânirii active și sănătoase în Moldova în baza lansării Indicelui Îmbătrânirii Active a fost prezentată de Dr. Mariana Buciuceanu-Vrabie de la Centrul pentru Cercetări Demografice, care a declarat Europei Libere că autoritățile statului au mai multe restanțe decât reușite pentru a-i ajuta pe cetățeni să îmbătrânească frumos.
„Republica Moldova nu are încă dezvoltat un potențial și un mediu care să permită îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru populația care este în vârstă de 55 de ani și peste, adică îmbătrânirea în contextul îmbătrânirii active este încă puțin acoperită la nivelul țării, fiindcă doar 3 din 10 își pot permite acest lucru. Pentru 3 din 10 persoane este o posibilitate de a îmbătrâni activ, în siguranță, în securitate, fiindcă însuși Indicele cuprinde componentele legate de echitatea socială, financiară, materială, iar în Republica Moldova anume aceste componente sunt foarte slab acoperite în rândul populației în vârstă.”
Europa Liberă: Dar ce sugestii aveți pentru autoritățile statului, unde și cum să intervină?
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „În primul rând, în domeniul sănătății trebuie de investit mult și de facilitat mai multe servicii, inclusiv servicii alternative, servicii de asistență de lungă durată, mai ales pentru populația în vârstă, mai mare de 70 de ani, care au necesități, serviciile de asistență socială care sunt foarte puține și nu acoperă, doar pe acei care sunt înregistrați cumva la Asistența Socială îi acoperă, dar ceilalți... Sunt mulți bătrâni care stau fără o îngrijire necesară.”
Europa Liberă: Lăsați în voia sorții...
Mariana Buciuceanu-Vrabie: „Da, lăsați în voia sorții și ei nu sunt vizibili, adică cumva nu se arată lucrul acesta, dar indicatorul prin multidimensionalitatea sa vine să arate punctele slabe și puncte slabe pentru Republica Moldova sunt. Desigur sunt și puncte forte, dar mai avem. Am spus: sănătatea, asistența medicală, asistența socială, protecția socială a populației în vârstă, desigur și a întregii populații, fiindcă e specific că veniturile sunt foarte mici pentru întreaga populație, dar pentru persoanele în vârstă, iată pentru cei de 65 de ani și peste ele reprezintă doar 73 la sută din venitul persoanelor care sunt până la 65 de ani.
Problemele de integrare în participarea în societate nu doar la nivel familial...
Adică din moment ce ei nu sunt activi pe piața muncii și au un venit mediu lunar foarte mic, ei respectiv nu-și pot asigura aceste necesități, plus aspectele ce țin de problemele de integrare în participarea în societate nu doar la nivel familial, cum ar fi îngrijirea nepoților sau îngrijirea vârstnicilor din familie, dar și voluntariat, și participare politică, alte tipuri în afară, care sunt în exteriorul familiei este foarte important de promovat. Aici vine și aspectul de conștiință socială, fiindcă la noi cumva, dacă ați observat, și în conferința de astăzi beneficiarii au menționat că parcă nu-mi vine bine, cum eu, o persoană în vârstă să butonez sau ce au să zică ceilalți, parcă-mi e rușine. Aceasta demonstrează și studiile noastre, de fapt, când vorbeam cu vârstnicii despre problemele lor sau despre necesitatea de a se implica în activitatea de voluntariat sau în alte activități, ei spuneau că chiar copiii le fac observații: Dar cum așa, ai ajuns la așa o vârstă și încă mai cauți să te plimbi pe undeva? Deci, însăși comunitatea noastră vine cu bagajul vechi, tradițional, plin de niște stereotipuri limitative, de fapt, care ne limitează pe noi și limitează și persoanele în vârstă în condițiile actuale, când atât de mult se dezvoltă tehnologiile, digitalizarea, tot-tot-tot. Este importantă și altă componentă - învățarea pe parcursul vieții. Aici trebuie de investit, pentru că, având persoane sănătoase și educate, ele se pot asigura și, respectiv, sănătatea, educația pe parcursul vieții în cazul persoanelor în vârstă, posibilitatea de a lucra undeva. Desigur că noi avem problema noastră pe piața muncii caracteristică pentru întreaga populație, sunt oportunități mici, dar persoana care se pensionează și-și dorește să continue activitatea, atunci este bine de prevăzut niște componente în care angajatorul să-i permită persoanei fie un orar mai flexibil, fie alte facilități.
Aici iarăși sunt mai multe aspecte, depinde și la nivel de stat cum și ce își permite statul să facă. Adică undeva sunt anumite nișe unde s-ar putea de făcut și trebuie de făcut mai mult în domeniul sănătății, în domeniul educației continue, pe tot parcursul vieții, în domeniul protecției sociale și pe piața muncii. Și acești piloni deja vor crește și calitatea vieții persoanelor în vârstă.”
Reprezentantă rezidentă UNFPA, Nigina Abaszada, a menționat că Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova, împreună cu partenerii săi, contribuie la construirea unui dialog între generații, creează legături între tineri și persoanele în vârstă, sprijinind, în același timp, incluziunea digitală a persoanelor în vârstă pentru comunități mai reziliente.”
