Acest fonduri au fost sechestrate în 2018 de pe trei conturi ale fiului fostului premier moldovean Vlad Filat – Luca Filat - care își începuse în acel an studiile în Marea Britanie și care a încercat, dar nu a reușit, să demonstreze în fața autorităților britanice proveniența banilor. „Ambasada a inițiat discuții atât cu Administrația Prezidențială, cât și cu Guvernul Republicii Moldova pentru a identifica mecanismul de transmitere a bunurilor… și suntem în așteptarea unei propuneri formale din partea colegilor din Republica Moldova,” ne-a informat ulterior, urmare a unei solicitări de informație, reprezentanța diplomatică britanică de la Chișinău. I-am cerut mai multe detalii despre aceste discuții consilierului economic de la președinția moldoveană, Veaceslav Negruța.
Veaceslav Negruța: „Cert este că e un efort al justiției britanice care a pus în aplicare o lege din 2018 față de acele persoane care nu pot dovedi proveniența banilor, bani mulți cu care operează, cu care achiziționează bunuri mobile sau imobile pe teritoriul britanic. Cel mai probabil asta va fi, de fapt, prima recuperare de mijloace extrase anterior din Republica Moldova și care vor reveni acasă. Momentul doi: este adevărat că autoritățile la nivel de guverne, guvernul britanic fiind reprezentat de misiunea diplomatică și, pe de altă parte, Guvernul Republicii Moldova au discutat și vor identifica elementele tehnice, să zic așa, de transmitere a banilor din conturile britanice, acolo unde au fost sechestrate și depozitate mijloacele respective ca să fie transmise în conturile trezoreriei Republicii Moldova. Deci, cel mai probabil e vorba de formalități de ordin juridic și formalități de ordin tehnic care țin de trezorerie și imediat ce aceste aspecte se rezolvă banii vor fi transferați în custodia Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Spuneați că e prima dată când se întâmplă așa o operațiune. Nu au mai fost repatriate fonduri bănuite a proveni din anumite activități ilegale?
Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de vestitele fraude bancare, fie că e vorba, în primul rând, de furtul miliardului sau miliardelor, dacă vorbim de miliarde de lei extrase din sectorul bancar și nemijlocit din Banca Națională, este o primă experiență de recuperare, dar repet încă o dată: recuperarea presupune un efort din partea autorităților de aici. Deci, recuperare, dar în cazul de față datorită efortului justiției britanice și, în special, aplicarea unei noi legi, începând cu 2018, respectiv e prima recuperare, să zicem așa.”
Europa Liberă: Dar legătura cu frauda bancară e demonstrată?
Veaceslav Negruța: „Avem aici o întrebare de rezolvat pe intern și suntem în așteptarea unui răspuns din partea autorităților responsabile cu ancheta și cu investigarea fraudei, în special a fraudei bancare ca să înțelegem da sau ba. Atâta timp cât nu avem finalitate, acolo sunt mai multe dosare, mai multe persoane vizate, mai multe cauze judecate și rejudecate, deci avem nevoie de claritate și aici, pe intern. Cert este că autoritățile britanice au identificat o persoană, cetățean al Republicii Moldova, care cheltuiește mai mult decât ar fi putut să-i permită sursele de venit și, respectiv, au aplicat legea față de această persoană.”
Europa Liberă: Luca Filat înțelegem că a încercat în justiția britanică să-și obțină aceste fonduri înapoi și n-a putut demonstra proveniența banilor. Prin urmare, există această decizie a autorităților britanice, dar aici, pe intern, sumele astea sunt încă contestabile, adică Luca Filat dacă ar încerca să conteste deciziile autorităților de a-l lipsi de banii aceștia aici, în justiția moldoveană, ar putea?
Veaceslav Negruța: „Din moment ce autoritățile britanice, și există în acest sens decizie a justiției de acolo, au spus cert că persoana respectivă nu poate demonstra proveniența banilor, nu-și poate apăra resursele pe care le-a deținut în conturi bancare, există o decizie că este lipsit de aceste resurse și decizia bună a autorităților britanice este de a nu încasa aceste mijloace în folosul guvernului britanic, ci de a le repatria către Republica Moldova. Deci din aceste considerente persoana respectivă nu mai poate pretinde la recuperarea acestor mijloace, pentru că n-a putut să demonstreze proprietatea asupra lor sau modul de dobândire a acestor resurse, ceea ce, conform deciziilor jurisdicțiilor din străinătate, ar însemna că modul de obținere a mijloacelor este unul dubios și ar putea avea legătură cu activități de spălări de bani sau de crime financiare care aici, în Republica Moldova, ar trebui să fie demonstrate deja când e vorba de extragerea de mijloace și persoanele implicate în extragerea de mijloace din sectorul bancar.”
Europa Liberă: Autoritățile moldovene vor putea beneficia de banii ăștia fără proceduri în plus?
Veaceslav Negruța: „Din moment ce vor fi transferați aici și dacă ar exista un dosar în lucrul de investigare aplicat de către autoritățile noastre, am în vedere Procuratura sau Procuratura Anticorupție, deci autoritățile ar putea să aibă un cuvânt greu de spus în legătură cu utilizarea imediată a acestor resurse, ele fiind intrate în bugetul de stat sau păstrarea lor pe o anumită perioadă, până este finalizată o anchetă, dacă există o astfel de anchetă sau astfel de dosar vizavi de persoanele implicate direct sau indirect în extragerea și transmiterea acestor mijloace către beneficiarul aflat în jurisdicția britanică atunci. Dacă un dosar ar putea să demonstreze, atunci respectiv banii aceștia ar putea să nu ajungă direct în exercițiul bugetar, ca să fie îndreptați pentru proiecte, să zic așa, sociale, de necesități bugetare, ci să fie în așteptarea unor decizii judecătorești ca și corp delict.”
Europa Liberă: Deci ar trebui să existe un dosar. Dar aveți știință, există un dosar?
Veaceslav Negruța: „Asta trebuie să ne spună procurorii dacă există un astfel de dosar și dacă persoanele direct sau indirect conectate la această persoană sunt vizate în aceste dosare pentru a demonstra legătura cauză/efect și, respectiv, scoaterea de mijloace bănești din Republica Moldova și folosirea lor în alte jurisdicții.”
Europa Liberă: Și dacă nu există, decizia autorităților britanice poate constitui motiv de deschidere a unui dosar?
Veaceslav Negruța: „Depinde de autoritățile noastre, de Procuratura Generală. Cert este că, dacă nu există un astfel de dosar, mijloacele transferate din jurisdicția britanică în folosul bugetului de stat pot fi utilizate imediat pentru scopuri bugetare pe 2021.”
Europa Liberă: Revin la ce ne spunea ambasada britanică, că poartă discuții cu Guvernul și cu Președinția, dar de ce nu e suficient cu Guvernul?
Veaceslav Negruța: „Probabil că având în vedere și dialogul complicat care există la nivel politic aici, pe intern, autoritățile britanice vor să se asigure că banii care au o proveniență, pentru ei cel puțin, pentru justiția britanică vădit criminală sunt recepționați aici, în Republica Moldova, și folosiți în interesul Republicii Moldova. Și pentru asta probabil că e nevoie de un dialog în paralel, să zic așa, între autoritățile executive, Guvernul Republicii Moldova, dar și cu Președinția pentru a se asigura că procesul respectiv este unul corect, am în vedere de rambursare, de recuperare a acestor mijloace și ulterior sunt corect utilizate resursele respective.”
Europa Liberă: Dar cu Procuratura discută cineva?
E nevoie de o comunicare mult mai deschisă din partea procurorilor
Veaceslav Negruța: „Bună întrebare. Deci, noi suntem siguri că un dialog cu Procuratura Generală există, nu mă refer nemijlocit la acest caz, dar cu certitudine Procuratura Generală a avut posibilitatea să obțină această informație, să se informeze despre decizia autorităților britanice de a întoarce suma sechestrată acum doi ani în folosul Republicii Moldova și altă informație nu avem, dacă Procuratura Generală are un punct de vedere expus sau are un dosar în gestiune care ar viza persoanele nominalizate în decizia justiției britanice. Deocamdată nu avem astfel de informații. Nu exclud că Procuratura Generală, dacă va considera necesar ne va informa, dar, din punctul nostru de vedere, e nevoie de o comunicare mult mai deschisă din partea procurorilor, când este vorba de furtul miliardului, de fraude bancare care s-au întâmplat în Republica Moldova și, mai ales, că este vorba și de un prim caz - așa zic eu - de recuperare a anumitor mijloace. Este adevărat, nu datorită activității procurorilor, deocamdată datorită legii britanice puse în aplicare, dar procurorii ar trebui să fie suficient de receptivi ca să dea anumite detalii dacă e cazul sau să se autosesizeze în cazul când e nevoie de intervenția lor pentru investigarea ulterioară deja aici, pe intern.”
