Linkuri accesibilitate

Veronică Roșca (PAS): „În hotărârea parlamentului nu este absolut nicio măsură care ar ajuta cumva cetățenii”


Cantemir, aprilie 2021.

Numărul deceselor legate de Covid-19 este în scădere, arată datele oficiale, la fel cel al contaminărilor dar mulți politicieni văd în starea de urgență, decretată pentru 60 de zile, o simplă manevră politică.

După o perioadă de patru săptămâni de creștere continuă, numărul deceselor legate de Covid-19, în Rep. Moldova, a început să scadă, la fel ca și numărul cazurilor noi de infectări, potrivit datelor prezentate de autoritățile din sănătate. În ultimele șapte zile, s-au înregistrat 252 de decese asociate Covid-19, cu 57 de cazuri letale mai puține decât săptămâna precedentă când s-a atestat un record de 309 de decese.

În lumea politică cel puțin, acest regres nu este pus însă pe seama decretării stării de urgență de la 1 aprilie, considerată – de unii deputați – drept o simplă manevră politică a majorității PSRM – Partidul Șor – Pentru Moldova, gândită să amâne dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate, cerute de președinta Maia Sandu.

Decretarea stării de urgență, adoptată de Parlament pe 31 martie în baza unei propuneri a socialiștilor a ajuns să fie contestată la Curtea Constituțională atât de un deputat neafiliat, Octavian Țicu, cât și doi parlamentari PAS.

Europa Liberă a stat de vorbă cu deputata PAS, Veronica Roșca, ce rațiuni juridice și politice stau la baza sesizărilor ajunse la curte?

Interviu cu deputata PAS, Veronica Roșca
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:53 0:00
Link direct

Veronica Roșca: „Fiindcă în hotărârea parlamentului nu se conține nicio măsură, dar absolut nicio măsură care ar ajuta cumva cetățenii sau ar face mai clară această situație, de aceea starea actuală de urgență nu este nici în beneficiul cetățenilor și nici nu prevede soluții care ar ajuta Comisia pentru Situații Excepționale. Să nu ne mințim pe noi și să nu mințim cetățenii, într-o situație de urgență, într-o situație excepțională cetățenii trebuie să devină partenerii statului, partenerii instituțiilor, însă în situația dată observăm că cetățenii nu sunt parte a soluției sau nu se chinuiește nimeni de a face cetățenii prieteni sau de a-i implica în procesul de soluționare. De aceea, repet, să nu ne mințim cumva că această stare de urgență conține vreo măsură anume.”

Europa Liberă: Totuși, niște măsuri au fost luate ulterior?

Veronica Roșca: „Da, din păcate, niște măsuri care au fost foarte contradictorii, pe alocuri amuzante, cetățenii ne sunau și ne întrebau dacă virusul acesta are insomnie sau dacă vine mult mai dezlănțuit noaptea, în special, fiindcă cetățenii nu înțelegeau aceste măsuri.

În primul rând, orice măsură luată în situație excepțională trebuie să fie proporțională și, în al doilea rând, trebuie să fie foarte clară cetățenilor. Ei vor să se implice, fiindcă ei sunt parte a societății și vor să se implice, să ajute, dar nefiind clară nicio măsură, inclusiv autoritățile locale, la nivel local, la nivel raional acționează contradictoriu.”

Europa Liberă: Care sunt rațiunile exacte pe care veți încerca să convingeți magistrații Curții că trebuie anulată această stare de urgență?

Este o ficțiune juridică la care s-a apelat.

Veronica Roșca: „Au fost expuse diferite opinii în public și în special din start, atunci, la 31 martie, când a fost înregistrată inițiativa legislativă a trei deputați din PSRM, noi am zis că este viciată procedura, de aceea a fost o încălcare crasă de procedură, fiindcă cunoaștem că subiect cu drept de a veni și a propune parlamentului de a institui stare de urgență, de asediu sau război este doar un guvern plenipotențiar sau președintele, în măsura în care și-au arogat acest drept acești trei deputați printr-o acrobație juridică a fost clar din start că este o procedură neconstituțională.

Este o ficțiune juridică la care s-a apelat și doi: această hotărâre a parlamentului accentuează înseși viciile măsurilor pe care ar trebui să le ia Comisia pentru Situații Excepționale care din punct de vedere tehnic nu se deosebește prin nimic acum competența CSE-ului de competența Comisiei Naționale Excepționale în Sănătate Publică, ea la fel a avut toate instrumentele necesare.

De aceea ziceam, pe procedură n-a fost respectat și pe conținut. Legea specială din 2004 spune clar care este subiectul cu drept de a iniția procedura și ce trebuie să conțină acea inițiativă legislativă. Și am văzut o inițiativă legislativă ambiguă, neclară și totalmente incertă. Și atunci revin la rolul cetățeanului, el ce trebuie să înțeleagă din toată această tentativă de a-l duce într-o zonă a incertitudinii și a neclarității?”

Europa Liberă: Acum rațiuni politice pentru acest demers al Domniilor voastre există?

Veronica Roșca: „Rațiuni politice există în inițiativa legislativă a celor trei deputați, spuneam noi, pentru că absolut toți ne dăm seama că aceste 60 de zile de instituire a stării de urgență au un singur obiectiv: de a crea imposibilitatea dizolvării parlamentului. Or, în Constituția Republicii Moldova, în art. 85 alin. (4) este spus că nu putem dizolva parlamentul în perioada stării de urgență. Și atunci s-a apelat cu lejeritate, încălcând Constituția, la instituirea stării de urgență, nimic mai mult, chiar autorii au recunoscut că s-a apelat la această stare de urgență pentru a face imposibilă dizolvarea parlamentului, adică măsurile politice sau evidențele politice rezidă aici, la inițiativa celor trei deputați, autori ai inițiativei legislative.”

Aureliu Ciocoi la radio Europa Liberă despre circumstanțele în care s-a introdus starea de urgență (7 aprilie 2021):

Interviu cu premierul interimar Aureliu Ciocoi (I)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:22 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dar, uitați-vă, formațiunea Dvs. nu a contestat la Curte, de exemplu, o lege despre care mulți au zis că e neconstituțională, cea prin care s-a decis indexarea pensiilor cu câteva săptămâni înainte, dar ați contestat această decizie, plus la asta pe 15 aprilie Curtea Constituțională se va pronunța în privința întrunirii circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului, va spune „da” sau „nu” și atunci doar această stare de urgență ar mai împiedica-o pe președinta Maia Sandu să dizolve parlamentul în caz că Curtea zice „da”. Și de asta v-am întrebat, există și aceste rațiuni politice la baza deciziei Dvs. de a merge la Curte?

Veronica Roșca: „La 3 și 16 decembrie 2020 în Parlamentul Republicii Moldova au fost adoptate un șir de legi neconstituționale și atunci majoritatea fracțiunilor au mers la Curtea Constituțională cu cel puțin două, trei, unii cu patru sesizări de a fi declarate acele legi neconstituționale. Cred că ați văzut lucrul acesta, de aceea nu e nimic ascuns, să zic așa, în această decizie de a sesiza acum Curtea Constituțională, ba mai mult, aș zice că acest termen de 60 de zile în orice moment poate fi ridicat de către parlament, el nu este obligatoriu de a fi respectat 60 de zile, până la data de 30 mai, el în orice moment poate fi ridicat de către parlament, dacă parlamentul sau majoritatea parlamentară ar fi de bună-credință și ar înțelege că această stare de urgență este în detrimentul cetățenilor și în detrimentul instituțiilor statului.”

Europa Liberă: Da, dar ei n-au instituit-o ca s-o ridice, nu?

Veronica Roșca: „Ei au instituit termenul maxim de 60 de zile consecutive și, apropo, nu-i împiedică nimic absolut să prelungească pe data de 1 iunie cu alte 60 de zile. La nivelul lor de dorință de a menține parlamentul acesta funcțional până în 2023, noi așteptăm să apeleze la orice acrobație juridică posibilă. Pe 15 aprilie, cred, Curtea Constituțională va decide, plus la aceasta Curtea Constituțională poate specifica în hotărârea ei că dizolvarea parlamentului va interveni după ridicarea stării de urgență, adică decretul președintei poate fi semnat începând cu data de 1 iunie, nu văd absolut nicio problemă de a fi dizolvat parlamentul începând cu 1 iunie. Cred că sunt suficient de explicită, la data de 1 iunie decretul poate fi semnat și, respectiv, stabilită și data alegerilor parlamentare anticipate prin decret prezidențial.”

Europa Liberă: Deci, vreți să spuneți că nici președinta n-ar avea de ce să se grăbească?

Veronica Roșca: „Nici președinta n-ar avea nicio temere că acest parlament poate fi dizolvat. Avizul Curții Constituționale de a constata sau a nu constata circumstanțele dizolvării parlamentului este un aviz care permite președintelui să aplice acel drept discreționar care la un moment se transformă într-o obligație de a dizolva parlamentul, fiindcă dizolvarea parlamentului ca instituție juridică este un mecanism de a soluționa crizele constituționale, esența momentului este aceasta.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG